El spunecă a reuşit în vara acestui an să convingă managerii a trei marifonduri germane de investiţii să vină în Bucureşti pentru a vedea oserie de proprietăţi şi a observa progresele realizate în ultimiiani, referindu-se la accesul mai facil dinspre Otopeni, pasajulBasarab, dar şi la revitalizarea centrului istoric.
"Reprezentanţii unui fond germande investiţii au venit în martie, alţii săptămâna trecută, iar înseptembrie vor mai veni unii, investitori care au «frustrări»legate de faptul că activele din Varşovia au ajuns prea scumpe, iarîn Praga nu prea mai au ce cumpăra. Budapesta nu mai este aşaatractivă din cauza economiei şi a Guvernului, astfel ca încep săanalizeze Bucureştiul", spune Javaher.
Cele mai importante tranzacţiirealizate în ultimul an pe piaţa locală au fost fie atipice, cum afost cazul achiziţiei de către NEPI a proiectului de birouriFloreasca Business Park, în condiţiile în care sud-africanii suntinteresaţi în primul rând de proprietăţi comerciale, fieconjuncturale, cum a fost cazul achiziţiei de către CA Immo aEuropolis, respectiv de către Immofinanz a Adama.
Tranzacţiile din urmă au fostdictate de problemele financiare ale Europolis, respectiv destrategia Immofinanz de a renunţa la parteneriate, prin achiziţiaintegrală a participaţiilor din proiecte comune.Achiziţiile au fost astfel realizate deinvestitori care cunoşteau bine piaţa locală şi au mers oarecum "lasigur", în condiţiile în care nici preţurile plătite nu au mai fostcele din perioada 2006-2008.Cu toate acestea, consultanţii văd semne pozitive înpiaţa imobiliară.
"Intrarea H&M (retailer care a deschisîn acest an şase magazine în România şi a închiriat cel puţin altecinci spaţii pentru extinderen.red.) a pus o ştampilă pe întreagaţară şi a dat o senzaţie de confort celorlalţi retaileri interesaţide piaţă, care consideră acum că reprezentanţii H&M şi-au făcuttemeinic analizeze înainte de a intra pe piaţă, astfel că pot venişi ei.
Aşteptăm acum ca şi un mare fond deinvestiţii să pună ştampila printr-o achiziţie importantă", spuneconsultantul. Tranzacţiile ar trebui structurate astfel încâtîntr-o primă fază să fie plătit un preţ fix, care să poată creşteulterior, pe măsură ce veniturile din chirii vor creşte, a adăugatel.
Proprietarii clădirilor bune aubani
Cu toate acestea, rămâne în continuaredificil de realizat tranzacţii importante pe piaţa locală, încondiţiile în care activele considerate "prime", de o calitateridicată, poziţionate în zone centrale, pot fi numărate pe degetelede la mâini, iar proprietarii acestor clădiri nu au nevoiedisperată de bani.
"Sunt între şapte şi zece proiectefinalizate de bună calitate, dar proprietarii acestor imobile nu aumotive să vândă. O a doua categorie de proprietari este cea cuproiecte de clasa B, unde vor să vândă, dar preţurile nu sunt încăsuficient de atractive. Noi lucrăm în prezent la două tranzacţii şisperăm ca măcar una să se concretizeze în acest an. În ultimii treiani însă am avut şapte proiecte avansate care au căzut", spuneJavaher.
Faptul că investitorii reîncep să vizitezeBucureştiul este îmbucurător, dar nu înseamnă că peste noapte voravea loc tranzacţii.
"95% dintre investitorii care vin înBucureşti pleacă surprinşi plăcut.I-am dus în centrul vechi, care este un exemplufoarte bun al antreprenorilor care au profitat de criză şi au văzutoportunităţile. E un început foarte bun, e unic, este românesc şipoţi vedea în acelaşi loc oameni de toate vârstele, expaţi lângăromâni."
Javaher spune că i-a întrebat pe investitoridacă vor cumpăra "mâine" active în România, iar răspunsul a fost"nu", deoarece au nevoie de numeroase aprobări, dar piaţa locală areintrat pe "radarul" marilor fonduri.
Unu plus unu egal trei sau unu şijumătate?
Americanul se află în România de patru anişi jumătate, de când Jones Lang LaSalle a revenit pe piaţa locală,iar de la începutul anului 2010 conduce biroul local. Recent însă,pe plan global Jones Lang LaSalle a preluat o altă firmă deconsultanţă imobiliară, King Sturge, cele două companii fiind încurs de fuziune şi pe plan local, unde s-a format o echipă de 40 deconsultanţi, care ameninţă podiumul de pe această piaţă.
"Pe hârtie această fuziune arată foartebine, ţinând cont că ne completăm reciproc, dar la fel de bine cumîn fuziuni şi achiziţii unu plus unu pot da trei, dacă lucrurile numerg bine este posibil şi ca unu plus unu să dea unu şijumătate.
Jones Lang LaSalle nu a cumpărat mobila saucalculatoarele, ci a cumpărat oamenii. Probabil vor fi unii carevor pleca, nu se vor adapta, dar va fi opţiunea lor. Noi căutăm încontinuare să angajăm trei oameni cât de rapid, dar în continuarelipseşte personalul specializat în această piaţă".
Afacerile cumulate ale celor două firme peparcursul anului trecut au fost de circa 3 milioane de euro,potrivit estimărilor lui Javaher, Jones Lang LaSalle fiindimplicată printre altele în găsirea de noi chiriaşi pentru mallulCotroceni Park, de închirierea proiectului Colosseum, dar şi întranzacţia prin care austriecii de la Volksbank au închiriat 8.000mp în Nusco Tower, unul dintre cele mai mari contracte deînchiriere de pe piaţa de birouri din acest an.
Principalii competitori ai Jones LangLaSalle pe această piaţă sunt Colliers, DTZ Echinox, CB RichardEllis, Cushman & Wakefield, The Advisers Knight Frank, ColdwellBanker sau BNP Paribas Real Estate, firme care îşi împart o piaţăcu onorarii anuale de circa 30 de milioane de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
