Dacă aceste contracte s-ar fi încheiat însă la preţul de piaţă,cu 25% mai mare în cazul comercianţilor de energie şi cu 40% maimare în cazul Alro, valoarea lor ar fi fost de 1,65 mld. euro.Hidroelectrica va vinde anual 40% din energia produsă în cei cinciani prin aceste contracte.
Rezultă un discount de 250 mil. euro pentru comer cianţii deenergie şi unul de 200 mil. euro pentru Alro, adică un total de 450mil. euro, pe care Hidroelectrica îl motivează prin nevoia unorcontracte pe termen lung şi cerinţa de a aju ta industria naţionalăîn cazul Alro. Datele nu sunt publice, ci reprezintă estimări aleZF pe baza informaţiilor publice din jurul acestor contacte şi adeclaraţiilor oficialilor.
Hidroelectrica a prelungit în octombrie 2010, pentru încă cinciani, jumătate din con tractele cu firme interme diare din co merţulcu energie, contracte care fuseseră anterior în che iate pentruperioade diferite începând din 2001. Conform unor informaţiianterioare, Hidroelectrica avea încheiate cir ca 17 contracte, cufirme precum Energy Holding, Ener gy Financing Team, AlpiqRomenergie, unde au fost sau sunt implicaţi oameni de afaceri caBogdan Buzăianu.
Contractele sunt încheiate acum la circa 130 de lei (31 de euro)pe MWh, fiind majorate cu circa 30% faţă de tarifeleanterioare.
Preţul de 130 de lei pe MWh este mai mic cu 25% decât vindeNuclearelectrica sau Complexul Energetic Turceni energie pe bursă(175-180 de lei pe MWh), preţ ce poate fi considerat un reper.
Hidroelectrica s-a angajat să vândă 5 TWh (terawaţi oră -milioane de MWh) pe an la acest preţ preferenţial prin prelungireacontractelor, adică 25% din producţia sa anuală.
În plus faţă de aceste contracte, Hidroelectrica a prelungit şicontractul de alimentare cu Alro, în valoare de 3 TWh anual (adicăîncă 16% din producţia sa), la un preţ de 105-120 de lei pe MWh, cu40% mai redus decât preţul cu care Alro ia energia de laNuclearelectrica.
Contractele au fost prelungite pentru perioada 2013-2018.
În total, Hidroelectrica "iartă" comercianţii de 50 mi lioaneeuro pe an, deci de 250 milioane de euro pe cei cinci ani, iar Alroare un discount de circa 40 milioane de euro pe an, în total 200 demilioane de euro.
Astfel, prin prelungirea acestor contracte Hidro elec tricarenunţă la circa 450 mili oane de euro pe an, adică circa 100milioane de euro profit net anual, în condiţiile în care firma aavut în 2009 un profit net de doar 11 mil. euro.
De altfel, ultimul an cu profit substanţial (70 mil. euro) laHidroelectrica a fost 2005, când intră în funcţiune marilecontracte cu comercianţii de energie (după cum se vede îngrafice). De atunci profitul a fost de circa 16 mil. euro pean, foarte puţin pentru o astfel de companie unde investiţiile suntamortizate deja de zeci de ani şi energia vine din apă. Pe primelenouă luni din 2010, profitul brut al firmei a urcat însă la aproape100 milioane de euro. Aşadar, Hidroelectrica produce circa 19 TWhpe an, din care 5 TWh sunt contractele prelungite cu o parte dincomercianţi, 3 TWh contractul cu Alro şi alţi 7 TWh celelaltecontracte cu comercianţi de energie electrică, neprelungite.
Restul de 4 TWh merg cu un preţ de 72 lei/MWh în coşul deenergie pentru populaţie, care consumă energia la 157 de lei/MWh,deci mai scump cu 20% decât comercianţii de energie şi cu 50% decâtpreţul pentru Alro.
În coşul pentru populaţie mai intră curentul produs decentralele pe cărbuni sau Nucleareletrica, mai scump. Preţul deproducţie al Hidroelectrica este de 90 de lei pe MWh.
Hidroelectrica furnizează circa o treime din cei 57 TWhconsumaţi anual în România de industrie şi populaţie.
Producătorul de energie deţinut de stat spune că prelungireaacestor contracte nu echivalează cu o creştere a cantităţilor deenergie vândute anual pentru respectivii clienţi, că negocierilefavorizează compania şi că doar aceste înţelegeri sunt acceptate debănci când vinde vorba de posibile împrumuturi. Mai mult, deciziilecompaniei sunt apro bate întrun consiliu de administraţie din carefac parte reprezentanţi ai Ministerului Eco nomiei, acţionarulmajoritar al Hidro electrica, aşa că Guvernul ştie fiecare mişcarea firmei.
"Cantitatea de energie care este vândută anual până în 2018 pecontractele directe care au fost prelungite este de 5TWh, fără aintra în această cantitate energia care este vândută către Alro. CuAlro, se mai adaugă 3 TWh anual până în 2018. Doar du ratacontractelor a fost prelun gită, cantităţile din aceste con tractenefiind ma jorate. În total, pe piaţa concu renţială vindem 15,4TWh", spun repre zen tanţii Hidroelec trica. Decizia pelungiriicontrac telor directe a fost anunţată de către directorul generalal companiei Mihai David la sfârşitul lunii octom brie, oficialulHidroe lectrica preci zând că circa jumătate din cele 17-18contracte directe pe care compania le are semnate au fostprelungite cu o perioadă de maximum cinci ani până în 2018. Numele"norocoşilor" nu este public, sin gurul contract a cărui prelungirea fost anunţată fiind cel semnat cu Alro, cel mai mare consumatorde energie din România.
Printre marii traderi de energie pe care Hidroelectrica îialimentează se numără Energy Holding, Energy Financing Team, AlpiqRomenergie (fostul EHOL Distribution, parte a Energy Holdingcumpărată de elveţienii de la Alpiq - n.red.) şi AlpiqRomindustries (fostul Buz mann Industries - n. red.).
Potrivit celor mai recente informaţii primite din parteacompaniei, pentru energia livrată anul acesta pe contracte directepreţurile au crescut cu 28-31%.
Astfel, pentru contratele directe preţul de vânzare a ajuns la130 de lei pe MWh (31 de euro), în condiţiile în care compania areun cost de producţie de 90 de lei pe MWh (21 de euro).
În ceea ce priveşte contractul pe care Hidroelectrica îl are cuAlro, combinatul cumpără energia necesară la un preţ de 105-120 delei pe MWh (25 - 28,5 de euro).
Principala controversă legată de aceste contracte este cea apreţului cu care este vândută energia de către Hidroelectrica unorcompanii care în cea mai mare parte vând această energie maideparte la preţuri mai mari, aceasta fiind de altfel cheiacreşterii lor explozive de la începutul anilor 2000.
Astfel, potrivit celor mai recente contracte încheiate pe bursade energie OPCOM, chiar Alro, unul dintre clienţii fideli aiHidroelectrica, a luat energie de la Nuclearelectrica plătind circa175 de lei pe MWh (41,6 euro). Dacă Hidroelectrica, de exemplu, arvinde şi ea cu acest preţ atât pe contractele directe, cât şi cătreAlro, compania ar fi câştigat în cei cinci ani de prelungire acontractelor 1,6 miliarde de euro cu circa jumătate de miliard deeuro mai mult faţă de ceea ce va câştiga.
"Dacă ieşim cu toată energia pe Bursă, se prăbuşesc toatepreţurile. Gândiţi-vă că noi producem 18 TWh, iar economia consumă60 de TWh. Producătorii termo nu vor mai putea să vândă astfelîncât să-şi acopere costurile", explică Mihai David, directorulgeneral al Hidroelectrica.
Potrivit acestuia, prelungirea contractului cu Alro s-a făcut încontextul în care înainte de luarea acestei decizii guvernul a emisun memorandum prin care producţia primară de aluminiu estecosiderată prioritate naţională. În ciuda existenţei acestuimemorandum, strategia naţională de export tocmai a eliminat de pelista de priorităţi domenii precum siderurgia, petrolul şi gazelesau industria chimică, sectoarele care în viziunea guvernului suntde viitor fiind agricultura ecologică şi IT-ul.
"Hidroelectrica trebuie să sprijine capete de lanţuriindustriale naţionale. În plus, există un memorandum al guvernuluiîn care producţia de aluminiu primar este considerată o pri oritatenaţională. Din formula pe care am agreat-o cu Alro, când a fostprelungit contractul de alimentare al companiei până în 2018, amcâştigat în primele zece luni din 2010 circa 47 de milioane de lei.Există clauze în contractul cu Alro potrivit cărora dacă firmavinde un singur kWh pe piaţa liberă a energiei, pierde afacerea.Toate contractele pe care Hidro electrica le face sunt aprobate înconsiliul de administraţie al companiei", a mai precizat David,explicând astfel faptul că niciodată managementul companiei nu iaastfel de decizii fără ca guvernul prin Ministerul Economiei,acţionarul majoritar al Hidroelectrica, să nu fie la curent.
Potrivit acestuia, rolul său în companie este acela de a acceptao decizie politică şi s-o facă să funcţioneze în interesulHidroelectrica.
Mai mult, David spune că pentru o companie ca Hidroelectricaclientul ideal este cel precum Alro sau precum ArcelorMittalGalaţi, pentru că aceştia au consumuri mari şi constante. Mai mult,directorul Hidroelectrica spune că nicio bancă nu va primi cagaranţie apa care curge în râuri sau care stă în bazinele deacumulare pentru a împrumuta compania.
Tot contractele directe reprezintă singura posibilitate deîmprumut a companiei.
Populaţia, singurul client care ia energie hidro subcosturi
"Prin prelungirea contractelor am flexibilizat şi negociereaanuală. Contractele se vor împărţi mai departe între cele douăcompanii energetice", spune David. Potrivit acestuia, reorganizareasistemului naţional de producere a energiei electrice prinînfiinţarea celor două companii energetice ar putea fi terminată laînceputul anului viitor.
O altă controversă legată de contractele directe este aceea căprin faptul că energia hidro se duce la "băieţii deştepţi",populaţia nu mai are curent ieftin şi ajunge să plătească mult pefacturile la lumină.
"Anul acesta am pus în coşul naţional de energie 4 TWh la unpreţ de 72 de lei pe MWh, sub costul de producţie, pentru a puteapăstra la consumatorul casnic un preţ al energiei de 157 de lei peMWh. Acesta este preţul pentru energia pură fără a lua în calcultarifele de transport sau de distribuţie", a mai precizatDavid.
Potrivit unor explicaţii recente ale acestuia, Hidroelectricavinde sub costuri energie pentru populaţie pentru a putea echilibracoşul de energie în contextul în care termocentralele vin cupreţuri de peste 200 de lei pe MWh.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
