"În Bucureşti încă este loc de dezvoltare pentru retailerii moderni. Celelalte judeţe cu potenţial maxim sunt Prahova, Dâmboviţa, Vâlcea şi Dolj", a spus Adrian Comăneci, manager al companiei de consultanţă şi research Contrast Management Consulting & Training România.
Studiul companiei Contrast Management Consulting & Training România arată că România este împărţită în patru categorii: judeţe cu potenţial maxim (4 şi Bucureşti), cu potenţial ridicat (10), cu potenţial mediu (11) şi cu potenţial redus (15).
Pentru a se stabili potenţialul unui judeţ au fost luate în calcul mai multe criterii, precum structura geografică, populaţia şi structura puterii de cumpărare.
Printre judeţele considerate a avea potenţial maxim se numără Prahova, al doilea cel mai populat din România după Iaşi. De asemenea, judeţul situat în imediata vecinătate a Capitalei este şi unul dintre judeţele cu cele mai mari salarii medii nete din România, de peste 300 de euro anul trecut.Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care retailerii moderni au deschis mai mult de 20 de magazine în acest judeţ până în prezent.
La polul opus se găsesc judeţele Vâlcea şi Dolj, care au fost "ocolite" de mai mulţi dintre retailerii prezenţi pe piaţa locală sau au fost alese ca gazde pentru o singură unitate. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care au fost cotate cu "potenţial maxim".
Departe de Occident
În prezent, retailul modern - ce include magazine de tip cash&carry, hipermarketuri, supermarketuri şi discount - numără circa 1.000 de unităţi, în creştere exponenţial în ultimii ani. Numai în acest an sunt planificate peste 100 de deschideri.
Deşi numărul de magazine din retailul modern a crescut continuu în ultimii ani, România este încă departe de pieţele vestice şi central-europene. Austria are peste 6.000 de magazine în retailul modern, din care doar supermarketuri Billa peste 1.000, mai multe decât tot comerţul modern local.
Diferenţele dintre retailul din cele două ţări nu se opreşte însă aici.Magazinele din Austria au o suprafaţă medie de 500 de metri pătraţi, faţă de peste 2.000 de metri pătraţi în România. Şi raportul populaţiei este de 3:1 pentru România.
În ceea ce priveşte istoria acestui tip de comerţ, balanţa înclină în favoarea austriecilor, în condiţiile în care retailul modern a luat naştere în România doar în urmă cu 15 ani, odată cu venirea pe piaţa locală a germanilor de la Metro Cash & Carry. În Austria, istoria merge mult în urmă.
Potenţial încă există
Adrian Comăneci spune însă că la momentul actual mai există potenţial pentru 830.000 de metri pătraţi de magazine, potrivit calculelor Contrast Management Consulting & Training România. El mai spune că în condiţiile în care în prezent suprafaţa medie a magazinelor deschise este de 2.000 de metri pătraţi, mai este mult loc de creştere, respectiv peste 400 de magazine.
Potenţialul pieţei, precum şi ieftinirea terenurilor au fost principalii factori care au îndemnat retailerii să continue să deschidă magazine şi în timpul crizei financiare, când consumul a scăzut cumulat cu circa 20 de procente.
În perioada 2005-2010 au fost deschise câte 117 magazine pe an, paradoxal chiar mai multe în perioada crizei, în condiţiile în care retailerii au strategii pe termen lung, iar preţurile imobiliarelor erau exagerate.
Retailul modern a atins anul trecut o valoare de circa 8 mld. euro, un nivel maxim pentru România. De asemenea, comerţul modern a prins din urmă ca valoare retailul tradiţional. Mai mult, Adrian Comăneci crede că retailul modern va continua să crească până la o cofiguraţie asemănătoare cu cea din Polonia, unde comerţul modern are o pondere de 60%, iar cel tradiţional de 40%.
Tot el a spus anterior că piaţa de retail ar putea ajunge în 2020 la 26 mld. euro, o valoare cu 62% mai mare decât anul trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
