Lipseşte încontinuare un Silicon Valley românesc", spune Dan Lupu, directorulde investiţii strategice al Intel Capital pentru zona EuropeiCentrale si de Est, despre industria online dinRomânia,înBusiness Magazin.
Nu de oaglomerare de antreprenori într-un singur loc este însă vorba, cimai degrabă de un soi de infrastructură a internetului, din care săfacă parte deopotrivă antreprenorii şi investitorii şi de unde săfie pornite start-up-uri pe bandă rulantă, exact cum se întâmplă înSilicon Valley-ul american, care a generat afaceri uriaşe îndomeniu.
"Faţăde anii trecuţi, sunt totuşi mai multe oportunităţi de investiţiipe internet", observă Lupu.Unasemenea mediu ar avea un impact uriaş asupra online-ului, aflatdeocamdată în stadiu incipient, pe măsura unei ţări în careantreprenoriatul în sine oricum nu are o tradiţie prea lungă."Vorbim de numai 20 de ani de antreprenoriat, pe când EuropaOccidentală are un avans de aproape două secole", reflecteazăMarius Ghenea, omul de afaceri din spatele companiei de retailonline Fit Distribution, care a devenit în ultimii ani şi businessangel, fiind dispus să investească în afaceri aflate laînceput.
Una dintrei idei care îi sunt propuse are legătură cu internetul, darproiecte valoroase sunt puţine. Pe de-o parte pentru că existăaşteptări foarte mari din partea fondatorilor, iar pe de altă partepentru că atâta vreme cât nu se va schimba situaţia actuală, încare informaţiile consistente şi corecte despre online sunt rare,cei care pornesc un business în domeniu nu vor avea la îndemânătoate datele pentru a materializa ideea şi a structura un plan deafaceri coerent.
"Planulde afaceri corect poate face o diferenţă foarte mare când vinevorba de succesul proiectului", spunea săptămâna trecută BogdanSecară, internet development directorul Apropo Media, în timpulunei prezentări susţinute la NetCamp, unul dintre cele maiimportante evenimente dedicate mediuluionline.
Multeidei ajung astfel să nu mai fiefinalizateniciodată, altele sunt finanţate modest chiar de antreprenori şidoar câteva reuşesc să se transforme într-unbusiness în toată regula, să câştige interesul consumatorilorşi finanţare din partea unui investitor. "Dacă nu poţi pleca singurla drum, mai bine nu mai pleci deloc", apreciază însă Ghenea, cuargumentul că afacerile cele mai bune au pornit atunci cândfondatorii s-au bazat pe forţele proprii şi nu au aşteptatfinanţare din partea altora.
Aproximativ o treime dintre proiectele pornite în ultimii doiani pe internet au presupus strict investiţia de resurse din parteaantreprenorului, în primul rând timpul şi munca propriu-zisă dedezvoltare, potrivit Web Start-Up Survey, un sondaj realizat înprima parte a lunii noiembrie în rândul a 120 de proprietari deafaceri online.
Jumătate dintre ei au pus pe masă bani din surse propriipentru a putea porni afacerea, o parte s-au împrumutat de laprieteni sau familie şi câţiva au recurs la împrumuturi bancarepentru a acoperi investiţia iniţială. Doar 6% au convins uninvestitor de tip "business angel" să finanţeze proiectul, iar ceicare au atras fonduri de investiţii sunt şi mai puţini, însemnândcam 2% din total. {i nu pentru că n-ar avea şanse să atragă ofinanţare, pentru că după cum spune Marius Ghenea, diferenţeleîntre afacerile online şi cele offline nu sunt foarte mari cândvine vorba de implicarea unui investitor, ci probabil doar pentrucă nu se pricep la acest aspect.
"Internetul este totuşi un domeniu unde investiţiile iniţialenecesare sunt încă mici. Barierele de intrare sunt practiccunoştinţele, dar înclinaţia către această zonă împinge în ultimavreme tot mai mulţi tineri către online", spune Vlad Stan,fondatorul companiei SeedMoney, care finanţează proiecte aflate laînceput, şi al Bucharest Hubb, un centru unde mai mulţiantreprenori să poată lucra şi face schimb de resurse şicunoştinţe. Numărul proiectelor ce solicită o finanţare de laSeedMoney, de cel mult 50.000 de euro, este însă în continuaredestul de redus.
Dinperspectiva antreprenorilor, criza contează şi nu prea. Doar 17%dintre respondenţii Web Start-Up Survey au recunoscut că au fostfoarte afectaţi de criză, în timp ce unul din 100 s-a văzut nevoitsă-şi închidă afacerea. De partea cealaltă, 65% s-au încadrat încategoria celor care au resimţit în mică măsură problemeleeconomice, iar pentru 18 procente dintre ei, situaţia a fost maidegrabă o oportunitate de unde au avut de câştigat. Poate şi pentrucă nu foarte mulţi se bazează în totalitate pe afacerea online casursă de venituri. Internetul nu este o industrie capabilă săsusţină multe afaceri - veniturile din publicitatea online au fostanul trecut mai mici de 16 milioane de euro, potrivit studiuluiRomanian Online Advertising Study (ROADS) realizat de IAB Româniaşi PricewaterhouseCoopers, iar pe de altă parte, consumatorii n-auscăpat de reticenţele cu privire la serviciile oferite peinternet.
Majoritatea antreprenorilor care au răspuns la Web Start-UpSurvey sunt bărbaţi, mai exact 82% din total, aproape jumătate suntabsolvenţi de facultate, iar un sfert au urmat chiar un master, întimp ce numai câteva procente sunt absolvenţi doar de liceu, în ceamai mare parte tineri care au pornit un proiect online imediat dupăterminarea studiilor. De altfel, peste de o treime dintrerespondenţi au vârsta sub de 25 de ani, iar majoritatea nu depăşescvârsta de 35 de ani.
Ceamai mare parte a antreprenorilor au cel puţin două proiecte onlineşi numai un sfert sunt concentraţi pe o singură idee, dar nicimăcar o treime dintre aceştia nu pot spune că au venituri doar dinafacerea de pe internet. Cam 59% dintre proiecte genereazăvenituri, conform Web Start-Up Survey, însă doar puţin peste 41%dintre ele sunt profitabile, principala sursă de venituri fiindpublicitatea, urmată de vânzarea de servicii şi de comerţul cuvarii produse. "Modele de business pentru afaceri online sunt însăfoarte multe", susţine Dragoş Novac, managing directorulMetropotam.ro şi directorul executiv al firmei de dezvoltare deaplicaţii Krogos Software.
Dincolo de publicitate, el dă drept exemplu sistemele deafiliere, vânzarea de baze de date, licenţierea brandului prin carenumele unui business să fie pus pe produse uzuale, precum băuturisau alimente (un caz care se potriveşte doar pe jumătate, fiindcă evorba de un post de radio care nu funcţionează doar online, estecel al radioului Itsy Bitsy, care a lansat sucuri în parteneriat cuPrigat), sau chiar modelul "freemium", conform căruia serviciul debază este oferit gratuit şi orice beneficiu suplimentar estetaxat.
"Oportunităţi de creştere au fost dintotdeauna în internetulromânesc. Acum însă, şi oportunităţile de finanţare încep să fietot mai multe", apreciază Orlando Nicoară, directorul general alApropo Media şi unul dintre veteranii industriei. Au apărut înultima perioadă o serie de iniţiative prin care investitorii şiantreprenorii să ajungă mai uşor la aceeaşi masă pentru a negocia -de genul VentureConnect, unde antreprenorii au intrat săptămânatrecută în contact cu 17 investitori. Au apărut şi investitori noi,ca de pildă Openfund, o companie din Grecia aflată în căutare destart-up-uri, inclusiv online, din Europa, pe care să le finanţezecu cel mult 50.000 de euro.
Cuocazia ediţiei din vară a VentureConnect, fondatorii site-ului delocuri de muncă în străinătate TJobs.ro, unde sunt lunardisponibile 21.500 de joburi, au bătut palma cu un grup deinvestitori din Europa pentru o investiţie de aproximativ jumătatede milion de euro, iar contractul este în prezent în curs definalizare. "Reuşim astfel să terminăm anul viitor ce ne-am propusiniţial să dezvoltăm până la sfârşitul lui 2012", a spus CălinŞtefănescu, directorul executiv al TJobs.ro, proiect lansat anultrecut cu o investiţie estimată la 100.000 deeuro.
Înaceeaşi situaţie ar putea fi peste jumătate de an şi unul dintrecei 11 antreprenori care au avut săptămâna trecută la dispoziţiecâte opt minute pentru a-şi prezenta afacerea, urmate de alte şapteîn care au răspuns la întrebările investitorilor, pentru a atrage ofinanţare. Cele mai cunoscute dintre ele ar fi Zelist, serviciulcare monitorizează blogurile şi conturile autohtone de pe Twitter,serviciul de afiliere 2Parale sau reţeaua socială Tetatet.Deocamdată, TJobs.ro este doar unul dintre zeci sau sute deproiecte care îşi încearcă anual norocul, dar reuşita lor poate sădea speranţe că sunt şanse ca pe viitor să se reducă numărulproiectelor abandonate din lipsă definanţare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
