Reprezentantul companiei nu dă procente de creştere pentru că germanii sunt în acea "perioadă tăcută" de dinaintea încheierii calendarului financiar, lucru care în cazul Siemens se întâmplă la finalul lui septembrie.
Printre factorii care au făcut din 2011 un an de creştere după stagnarea din 2010 se numără contractele pentru livrarea de turbine eoliene.
Magnetul verde
În vara acestui an, în România au ajuns să funcţioneze parcuri eoliene cu o capacitate instalată similară cu cea a unui reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Parcurile eoliene au ajuns astfel să fie singurul domeniu din energie care în ultimii doi ani a mişcat investiţii de sute de milioane de euro din partea unor giganţi precum Enel (Italia), CEZ (Cehia), Energias de Portugal sau Verbund (Austria).
Dezvoltarea acestor proiecte, majoritatea localizate în zona Dobrogei, a dus la formarea unei pieţe uriaşe de servicii croite pentru acest domeniu. Consultanţi, transportatori, electricieni, constructori, toţi au avut de câştigat din acest boom al parcurillor eoliene, care adesea a fost asemănat cu evoluţia pieţei imobiliare din anii premergători crizei.
Cei care au luat însă cea mai mare felie din această piaţă au fost furnizorii de echipamente. Potrivit statisticilor europene, circa 75% din valoarea unui parc eolian reprezintă turbinele. Cum în România nu se produc decât anumite componente, marile câştiguri au fost până acum făcute de producătorii de turbine, aşa cum sunt germanii de la Siemens, americanii de la GE sau danezii de la Vestas.
Turbine de sute de milioane
"La acest moment avem turbine de 170 MW comandate, parcurile fiind în execuţie, 180 MW cu semnare pentru luna viitoare şi între 250 şi 300 MW pentru care am depus oferte ferme la care aşteptăm răspunsuri cu o şansă de concretizare între 10% şi 50%", spune Secoşan, fără a preciza însă care sunt companiile care urmează să cumpere turbinele Siemens. La un preţ mediu pe MW instalat într-un parc eolian de circa 1,5-1,7 milioane de euro rezultă că din vânzarea acestor turbine pentru parcurile locale Siemens ar putea încasa peste 500 de milioane de euro.
Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, afacerile Siemens au ajuns anul trecut la peste 208 milioane de euro.
Cărbuni şi energie verde pe termen lung
Secoşan este convins că, în ciuda presiunilor pe care energia regenerabilă le exercită asupra preţului la electricitate, ea va fi viitorul industriei energetice pe termen lung alături de cărbuni.
Estimarea lui Secoşan se bazează pe mai mulţi factori. Primul este decizia Germaniei de a renunţa complet la energia nucleară până în 2022 ca urmare a incidentelor de la centrală japoneză Fukushima Daiichi.
Al doilea este epuizarea hidrocarburilor pe termen lung. În cazul României de exemplu, gazele şi petrolul mai ajung pentru circa 15 ani, în timp ce rezervele de cărbuni sunt suficiente pentru sute de ani. De altfel, reorientarea spre minerit a fost sesizabilă şi la nivelul discursului politic local, fiind discutate în prezent mai multe proiecte privind eficientizarea mineritului în România.
O sută de oameni noi
Revenind la businessul Siemens, dincolo de comenzile înregistrate pe segmentul eolian şi unităţile de producţie pe care concernul german le are în România, compania a avut mai mult de lucru. "De la începutul anului şi până în prezent am angajat circa 100 de oameni în producţie şi un număr semnificativ în cercetare", a mai spus Secoşan.
Germanii de la Siemens deţin pe piaţa locală patru centre de producţie, în care lucrează circa 1.000 de oameni, care anul trecut au fuzionat dând naştere unei singure entităţi. Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor companiei, procesul s-a făcut fără a fi afectat numărul de angajaţi ai firmelor Siemens Motor Systems SRL (Buziaş), Sykatec Systems Components Application Technologies SRL (Sibiu), Siemens Electrical Installation Technology (Sibiu) şi SIMEA Sibiu.
În centrele de producţie ale Siemens se produc componente pentru motoare electrice, carcase de oţel inoxidabil pentru locomotive, cabluri electrice pentru material rulant şi altele.
Plecarea Nokia nu înseamnă că lucrurile merg rău în România
Deşi odată cu anunţul surprinzător al închiderii fabricii de telefoane mobile Nokia de la Jucu, Cluj unii analişti din piaţă au fost de părere că este un eşec de guvernare, România nefiind capabilă să atragă şi să-şi menţină investitorii, Secoşan spune că decizia finlandezilor nu este un semnal pentru modul în care merg lucrurile local, ci unul care este legat de o restructurare globală a unei companii care în urmă cu câţiva ani era liderul telefoniei mobile.
"Nu este un semnal care ne spune că lucrurile merg mai rău în România, dar este un moment în care trebuie să te gândeşti cu ce înlocuieşti acel procent din PIB care era adus de Nokia. Exporturile au fost cele care au scos România din criză şi deodată îţi pică un mare exportator. Cu ce îl înlocuieşti? Cum îţi mai calculezi creşterea economică?"
Potrivit acestuia, atragerea de fonduri europene trebuie să rămână o prioritate, acesta fiind un factor important de creştere economică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
