"Unul dintre cele mai importante obiective ale mele este acela de a readuce vânzările de ţigări marca Marlboro pe creştere, pentru că astăzi nu se întâmplă acest lucru. Creşterea businessului rămâne ţinta prioritară a Philip Morris în România, pentru că suntem pe locul trei (pe o piaţă formată din trei mari jucătorin.red.) şi nu suntem fericiţi de acest lucru. De aceea, acest lucru trebuie să se schimbe", a spus Schmidt, care a venit în locul Nataliyei Davydova, care a ocupat această funcţie din 2009 până în prezent.
Acum, Davydova este Director Brand Portfolio Ukraine, Caucasus&Moldova.
Peter Schmidt lucrează în cadrul Philip Morris de 29 de ani, primul job în cadrul companiei fiind în departamentul de marketing al companiei în cadrul filialei din New York.
Ulterior, timp de patru ani, a fost manager în cadrul departamentului de marketing în Hong Kong, după care a fost brand manager al PMI în Japonia (timp de şase ani). Apoi s-a angajat în Malaiezia, unde a fost director de marketing timp de trei ani, de unde a revenit în Hong Kong ca director de marketing. În octombrie 1998 s-a mutat în Elveţia, unde a preluat poziţia de Director Duty Free Marketing & Promotions. În septembrie 2005, a fost numit în funcţia de director pe brandul Marlboro în centrul operaţional al PMI din Lausanne, iar din 2009 încoace s-a ocupat de dezvoltarea brandului Marlboro.
"Nu pot oferi mai multe detalii privind scăderea vânzărilor de ţigări marca Marlboro în România. Însă trebuie să ne gândim cum să facem din Marlboro un produs care să nu se axeze atât de mult pe aromă - specifică acestei mărci, cât pe tipul de ţigări preferate de consumatorii români, adică mai light, dar totodată aromate", a spus Schmidt.
Un business de peste jumătate de miliard de euro
Philip Morris România, care mai produce pe lângă Marlboro şi ţigări marca L&M, Parliament sau Virginia Slims, a avut în 2010 afaceri cumulate de aproape 514 milioane de euro, în scădere cu aproape 7,5% faţă de anul anterior, prin intermediul celor două firme Philip Morris România (fabrica din Otopeni) şi Philip Morris Trading (firma de distribuţie), potrivit datelor publicate la Ministerul de Finanţe.
Compania nu a furnizat date privind rezultatele financiare aferente anului 2011, acestea nefiind încă auditate. Cele două companii, în care lucrează 800 de angajaţi, au avut un profit brut de 15,3 milioane de euro în 2010, la jumătate faţă de anul anterior (când a raportat un profit brut de 27 de milioane de euro). Începând cu anul 2009, compania mai facturează producţia din România prin intermediul unei alte firme, Philip Morris International Management, cu sediul în Elveţia, care furnizează materia primă pentru fabrica de la Bucureşti.
Piaţa ţigaretelor, estimată la 2,5 miliarde de euro, este reprezentată de afacerile a trei companii de talie internaţională - British American Tobacco (BAT), Philip Morris şi Japan Tobacco International (JTI) - care controlează cel mai mare segment din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG), adică o piaţă de 22 de miliarde de euro. BAT, producătorul ţigărilor Kent, este lider de piaţă, având o cifră de afaceri de 1,14 miliarde de euro în 2010.
"Venirea în România a fost o oportunitate care mi s-a oferit înainte de Crăciun şi pe care am acceptat-o, având în vedere că în ultimii patru ani am mai fost în România de 5-6 ori, ştiam deja piaţa şi cred că era momentul să fac o nouă schimbare în carieră. În ceea ce priveşte piaţa locală, poate fi comparată cu cea din Malaiezia , unde tot BAT este pe locul I", a mai spus el.
În România există în prezent peste 4,85 de milioane de fumători, potrivit unui studiu global privind tutunul la adulţi (GATS) realizat anul trecut.
"Criza nu a afectat businessul Philip Morris într-un mod dramatic, însă s-a observat tendinţa oamenilor de a se reorienta către produse mai ieftine, iar acest lucru s-a întâmplat la nivel mondial. Dar nu ne-a afectat dramatic businessul. Poate că vânzările de produse cu branduri premium au suferit o uşoară scădere, însă acest lucru este normal în perioade economice dificile", a mai spus el.
Contrabanda cu ţigarete influenţează cel mai mult businessurile jucătorilor de pe piaţa de ţigarete. Astfel, dacă în ianuarie 2010 contrabanda cu tigarete ajunsese la 36,2% din piaţă, situaţia s-a mai îmbunătăţit până anul acesta, când în ianuarie a ajuns la 13%, pe fondul eforturilor autorităţilor şi ale producătorilor, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Novel.
Dacă până nu demult Republica Moldova era principala ţară din care se aduceau ilegal ţigări, în prezent Serbia reprezintă cea mai mare ameninţare în ceea ce priveşte piaţa neagră a ţigaretelor.
Cum îşi cheltuie bugetul de marketing pe o piaţă în care reclamele sunt interzise?
Pentru producătorii de ţigarete noile reglementări la nivel internaţional au redus drastic modalităţile prin care aceştia îşi pot promova produsele, reclamele pe orice tip de suport media fiind interzise.
"În România încă mai există modalităţi de promovare a produselor, cum ar fi interacţiunea cu consumatorii prin baruri. Cea mai eficientă este însă vizibilitatea produselor, care se face printr-o bază de distribuţie bine consolidată. Faptul că oamenii văd produsele noastre expuse atunci când merg în magazine sau că au oportunitatea de a încerca ţigările distribuite de noi reprezintă un mare avantaj de imagine", a explicat el.
El a mai precizat şi fapul că PMI va organiza o licitaţie în următoarea perioadă prin care va selecta o agenţie de publicitate care să-i ajute în promovare.
Preţul unui pachet de ţigări va creşte de la 1 iulie, odată cu majorarea accizelor, aşa cum este prevăzut în calen darul de aliniere a accizelor la tutun, stabilit până în 2017.
Însă strategiile de preţ şi le va stabili fiecare jucător în parte, astfel încât nu se ştie cu cât va creşte preţul.
În medie, aproximativ 82,5% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe, însă inflaţia, cursul de schimb la care se achiziţionează materiile prime din import, costurile suplimentare generate de diverse reglementari (de exemplu, tendinţa redusă de aprindere) etc. mai contribuie la modificarea preţurilor la ţigarete.
În 2011, cele trei companii de ţigări au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,75 miliarde de euro, reprezentând accize şi TVA.
Exporturile de ţigări au reprezentat 1% din volumul total al exporturilor României în 2010, adică aproximativ 360 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate ZF de Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
