"Cursul valutar este cel mai important instrument pe care îl are banca centrală, în condiţiile în care politica monetară nu este atât de eficientă. Ţinând cont de estimările ca inflaţia să scadă până la 3,8% în decembrie, BNR ar putea permite o slăbire a leului dincolo de un curs de 4,30 lei/euro dacă apare o escaladare a crizei datoriilor şi celelalte monede din regiune vor rămâne sub presiunea vân zărilor", scrie RBS în "notele de călătorie".
Asemenea altor analize recente, analiştii băncii britanice remarcă stabilitatea leului pe parcursul ultimelor luni în comparaţie cu deprecierile abrupte suferite atât de zlotul polonez, cât şi de forintul maghiar, şi anticipează că moneda românească se va comporta mai bine şi pe viitor dacă presiunea pe regiune continuă.
Ce-i drept, de la începutul lunii septembrie leul a pierdut mai puţin de 2% în raport cu euro, în timp ce zlotul şi forintul au căzut cu circa 9%.
Astfel, paritatea zlot/euro a urcat până la 4,5, depăşind-o pe cea leu/euro, deprecierea monedei poloneze fiind atât de abruptă încât banca centrală şi cea mai mare bancă poloneză, care este controlată de stat, au avut o intervenţie concertată pe piaţă, reuşind să inverseze direcţia cursului.
Avantajele unei pieţe financiare primare: nu au intrat aşa mulţi străini încât să creeze şocuri la ieşire
În general analiştii care remarcă această stabilitate a leului nu reuşesc să o explice pe de-a-ntregul.Evident, nu se poate spune că economia României stă mai bine decât cea poloneză, care nici măcar n-a intrat în recesiune.
În cazul comparaţiei cu Ungaria discuţia este mai complicată, moneda ţării vecine având de suferit în ultima perioadă şi din cauza "supărărilor" create investitorilor străini de mai multe măsuri ale guvernului de la Budapesta, începând cu facilitarea rambursării anticipate a creditelor în valută la cursuri fixe, net sub nivelul actual al pieţei.
Totuşi, se vede încă o dată, la fel ca în 2008 - 2009, că într-un context de criză internaţională extinsă este mai avantajos să ai o piaţă financiară aflată într-un stadiu primar de dezvoltare şi lipsită de adâncime, în care prezenţa străinilor este implicit destul de limitată ca urmare a paletei restrânse de instrumente disponibile pentru investiţii.
De pildă, în cazul României străinii au ajuns să deţină titluri de stat denominate în lei reprezentând echivalentul a numai 2,6 mld. euro (18% din volumul total al titlurilor existente pe piaţă), în timp ce în cazul Ungariei investitorii străini controlează un portofoliu de 13 mld. euro, adică aproximativ 35% din titlurile în circulaţie emise în forinţi.
Analiştii RBS consideră că nu poate fi exclus scenariul unor retrageri vizibile ale străinilor din regiune prin vânzarea deţinerilor de titluri de stat, ceea ce ar antrena creşteri de randamente şi deprecieri ale monedelor locale, însă într-o asemenea situaţie România ar fi mai puţin afectată.
"O depreciere a leului cu 5% faţă de cursul mediu din acest an de 4,20 lei/euro ar implica o rată de schimb de 4,4 lei/euro. Dacă aplicăm acelaşi scenariu de depreciere la cursul actual de 4,30 lei/euro ajungem la un curs de 4,5. O depreciere de 5% nu ar trebui considerată un şoc semnificativ pentru economia României dacă situaţia din Europa se deteriorează mai mult." De asemenea, RBS notează că Ministerul Finanţelor poate accesa la nevoie 1,4 mld. euro de la Comisia Europeană pentru finanţarea deficitului bugetar dacă situaţia pe pieţe se complică în mod dramatic.
În primele opt luni ale anului Finanţele au controlat destul de strict execuţia bugetară, astfel încât deficitul pe cash a ajuns la numai 2,4% din PIB, ceea ce creează imaginea unei rezerve confortabile pentru încadrarea în ţinta anuală de 4,4% din PIB.
RBS vede pentru anul acesta o creştere economică de 1,5%, iar pentru 2012 avansează un interval de 2 - 2,5%, în funcţie de influenţa factorilor externi.
"Dacă România atrage numai jumătate din fondurile alocate până în 2015, aceasta ar însemna obţinerea unor granturi de circa 10 mld. euro, adică echivalentul a 8% din PIB - injecţie care ar ajuta creşterea economică."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
