"Vara trecută, într-ozi, Charlie Martin a simţit o durere acută în spate. Dar n-avea cumsă se urce în maşină şi să meargă la medicul său sau la camera deurgenţă: Martin, macaragiu, lucrează pe o platformă petrolieră dinMarea Chinei de Sud, dincolo de coastele Malaieziei. A putut însăsă intre în legătură cu un doctor aflat la mii de kilometridepărtare prin intermediul unei videoconferinţe." Articolul din NewYork Times, preluat de BUSINESS Magazin în vara anului trecut,prezenta noile tendinţe în materie de medicină şi, mai mult,transformarea telemedicinei într-o industrie de largconsum. Iar dacă ne uităm la cifre,putem observa cu uşurinţă faptul că afacerea cu medicinainteractivă la distanţă a crescut înmedie cu 10% anual,până la venituri de peste 500 de milioane de dolari în America deNord în 2009. În total, vorbim despre o ramură a businessuluitelemedicinei care a ajuns la o valoare de 3,9 miliarde de dolarila nivel mondial, care include şi dispozitive de monitorizareinstalate acasă şi sute de aplicaţii medicale pentru telefoaneleinteligente.
În luna decembrie s-au pus bazele sistemului detelemedicină din România. Deşi tanti Maria nu locuieşte pe un vaspetrolier, ci într-o comună din Subcarpaţi, accesul ei la medicpoate fi mai dificil decât în cazul lui Charlie. Iar dacă e vorbade o urgenţă, spitalul din Mizil nu o ajută cu prea multe. Cei410.000 de euro cheltuiţi pentru echipamente de videoconferinţă şide monitorizare a funcţiilor vitale s-au îndreptat către 16 centredin întreaga ţară, aflate sub comanda Spitalului de UrgenţăFloreasca din Bucureşti şi a celui din Târgu- Mureş. Banii au fostpuşi la dispoziţie de OMV Petrom, iar Ministerul Sănătăţii suportăcosturile de telecomunicaţii. Mai exact, echipamentele vorfuncţiona în 17 oraşe, printre care localităţile Lehliu, Urziceni,Titu şi Feteşti, având în vedere traficul mare şi riscurile deaccidente pe A1, A2 şi DN1.
"Telemedicina ajută,în primul rând, la degrevarea sistemului de urgenţă. Vom gestionamai bine cazurile grave, vom şti ce pacienţi au nevoie de transportcătre un centru din ţară şi vom reduce, astfel, erorile medicale",spune Raed Arafat, subsecretar de stat în cadrul MinisteruluiSănătăţii. În plus, medicii din centrul de comandă pot darecomandări colegilor din teritoriu pentru stabilizareapacientului, pe baza unei experienţe mult mai bogate. Telemedicina,spune Arafat, are un rol educativ: "Prin transfer de cunoştinţecătre spitalele din ţară vom ajuta la dezvoltarea competenţelorcadrelor medicale".
Tehnologizarea nuînseamnă doar consultaţii video, ci, şi prin telefon. Sistemul edeja funcţional, 120 de medici de familie au semnat acordul pentrua intra în CallMed. Doctorilor li s-au alocat nişte coduri, iarpacienţii îi sună pentru consultaţie prin telefon contra cost.Totul a venit la solicitarea Patronatului Medicilor deFamilie.
"Tot ce înseamnăconsultaţie înseamnă costuri, iar dacă se consumă din timpul liberal medicului în afara programului de serviciu, cu atât mai mult",spune Dan Boabeş, fondatorul Simplus, compania care s-a ocupat deconceperea mecanismului.
El ia în calcul şiconsultaţiile care nu necesită neapărat o întâlnire directă întremedic şi pacient. Practic, pacientul poate apela 1363, din oricereţea, mai puţin RDS, iar tariful pentru un minut de convorbireeste de 0,95 eurocenţi/minut, plus TVA. Fiecare pacient care sunătrebuie să ştie codul unic al medicului său de familie. De regulă,codul coincide cu seria de pe parafa sa, aşadar, fiecare doctor vaavea un cod unic din şase cifre. La al doilea apel sistemul vaînregistra care e medicul, iar pacientul va fi direcţionat cătreel. Iar doctorii nu vor mai răspunde pe telefonul personal laapelurile directe din partea pacienţilor, ci doar la acest numărscurt. "E uman să înţelegi că medicul nu poate răspunde 24 de oredin 24 la telefon, iar tendinţa de a-l suna e tot mai mare tocmaipentru a scuti deplasarea la spital", explică Dan Boabeş. Oricum,odată cu introducerea mecanismului de coplată, vizita la mediccostă, aşa că apelul taxabil e mai ieftin decât vizita la doctor.Pe asta mizează şi fondatorii sistemului.
Ţinta e segmentulpopulaţiei de vârsta a doua, oameni ocupaţi care nu au timp săajungă la doctor. E clar că pensionarii vor continua să meargă lamedicul de familie, aşa cum se întâmpla până acum, dar cât timp sedeplasează cu dificultate, şi ei ar putea putea pune mâna petelefon.
În total sunt 12.000de medici de familie activi, iar estimarea celor de la Simplus e căun sfert dintre aceştia vor face parte din sistem în următoareleşase luni. Boabeş spune că va aduna peste jumătate de an apeluri cudurata totală de 600.000-1.000.000 de minute pe lună, deci venituride peste jumătate de milion de euro.
Progresele sunt,aşadar, remarcabile, dar noile schimbări pot salva în cel mai buncaz situaţiile grave în lipsa unui sistem dezvoltat de stat, celcare gestionează în principal banii privaţi plătiţi lunar defiecare cetăţean. Efecte se vor simţi şi la nivelul calităţii:"Diagnosticarea şi trierea pacienţilor se vor realiza în timp maiscurt, doctorii din spitalele din ţară vor putea lua deciziiîmpreună cu specialiştii din celelalte centre", susţin oficialiiOMV Petrom. Cât despre apeluri, ele vor ajuta medicii de familie şipacienţii, însă fără un sistem ambulatoriu cu medici specialişti,bolnavii vor ajunge pentru consultaţii tot la spital. Cel maiimportant, lipseşte un mecanism de prevenţie, o componentăesenţială a sistemului de sănătate din ţările civilizate. Deci,noile tehnologii îşi vor dovedi eficienţa, dar efectele lorbenefice nu vor ajunge la tanti Maria, femeia din deschidereaarticolului, pe care n-a văzut-o un medicvreodată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
