Apetitul cel mai crescut pentru investiţii încomerţul cu bunuri de larg consum se concentrează, în continuare,pe Capitală. Pentru multe industrii, cei peste două milioane delocuitori ai Bucureştiului generează peste două treimi dinprofituri. Portofelele mai groase sunt cel mai bun argument pentruun buget de investiţii. În jur de 100.000 mp, cam cât 20 deterenuri de fotbal, sunt suprafeţele comerciale care şi-ar maigăsi, în Bucureşti, clienţi, conform unui studiu realizat de firmade consultanţă în management Contrast Management Consulting (CMC).Firma, înfiinţată în Austria în 1995, a intrat pe piaţa locală înurmă cu şase ani, iar în 2009 a realizat o cifră de afaceri decirca 4 milioane de euro şi un profit de 0,5 milioane deeuro.
Alte ţinte atractive pentru investiţiile în retailulalimentar sunt, conform unui studiu realizat de CMC, judeţele Dolj(35.000 mp), Prahova (32.000 mp), Dâmboviţa (30.000 mp) şi Vâlcea(30.000 mp).
Ploaia de investiţii din comerţ din anii anterioricrizei nu aveau darul să surprindă prea mult, România având multezone neatinse de formatele moderne de comerţ. Judeţe întregi, cumar fi Neamţ sau Botoşani, nu au nici măcar în prezent unhipermarket. Cu toate acestea, operatorii din domeniu nu apasă niciacum pedala frânei la capitolul extinderii, când nu numai că nu semai întregistrează, ca altădată, creşteri ale consumului, dar nicimăcar nu s-a oprit declinul. În prima parte a anului, cele maimulte pieţe au suferit contracţii, chiar dacă la niveluri mai micidecât anul trecut. În aceste condiţii, fără o vedere de ansamblu apieţei şi previziunile de creştere a consumului, planurilecomercianţilor ar putea părea hazardate. Peste o jumătate demiliard de euro sunt bugetele de investiţii pe care, conformcalculelor BUSINESS Magazin, reţelele de comerţ le dedică în acestan deschiderii de noi magazine. Şi asta în ciuda faptului căprecauţia cumpărătorilor şi-a pus clar amprenta asupra vânzărilordin magazine. Anul trecut valoarea vânzărilor de bunuri de largconsum s-a plasat la 16 miliarde de euro, faţă de 17 miliarde în2009, conform unui studiu realizat de CMC. Comparat cu nivelulmaxim, atins în 2008 (21 de miliarde de euro), scăderea este şi maiabruptă, de aproape un sfert (23,8%).
Cu toate acestea, în ultimii ani, pe fondul reduceriicheltuielilor, cel mai aprig au suferit micii comercianţiindependenţi, mulţi dintre ei fiind nevoiţi să-şi închidăprăvăliile. Reţelele de sub umbrela retailerilor internaţionali înschimb, având sprijinul companiilor mamă, şi-au continuatextinderea. Aşa se face că anul trecut felia adjudecată de comerţulmodern a ajuns egală cu cea a vânzărilor din magazineletradiţionale, în condiţiile în care în 2005 reţelele moderne aveauo cotă de piaţă puţin peste 20%.
"În ultimul deceniu piaţa locală de retail a crescutcu 123%, fiind de departe cea mai activă din regiune", declarăAdrian Comăneci, senior project manager în cadrul CMC. În perioada2000-2010 România a avut cea mai mare rată de creştere a pieţei deretail (circa 8,5% anual) din Europa Centrală şi de Est, alte pieţedin regiune având ritmuri mai scăzute: 54% în Polonia şi Cehia, 26%în Ungaria. În opinia lui Comăneci, şi în următorii zece ani piaţade profil din România va continua să menţină un ritm de creşteresusţinut, rămânând în continuare cea mai dinamică din regiune."Potenţial de creştere încă există", adaugă Comăneci. Conformpreviziunilor din studiu, până în 2020, piaţa românească de retailva creşte cu 62%, mai mult decât în alte pieţe, fie că sunt Polonia(57%), Republica Cehă (48%), Ungaria (46%), Germania (17%) sauAustria (15%).
Dacă anul trecut lanţurile comerciale din domeniulalimentar au inaugurat 132 de noi spaţii, anul acesta, previziunilesunt chiar mai optimiste, referindu-se la deschiderea a circa 150de magazine. Planuri cât se poate de concrete de extindere arereţeaua de hipermarketuri Cora, de pildă, care a anunţat că vrea sădeschidă în următorii ani peste 10 noi spaţii, pentru care trebuiesă cheltuiască câteva sute de milioane de euro. Şi francezii de laCarrefour au pregătite sume cu multe zerouri pentru a deschide noimagazine. Numai pentru anul în curs sunt planificate două noispaţii: unul în Bucureşti (în septembrie), iar altul în Botoşani(în octombrie). Hipermarketul din Bucureşti, al optulea spaţiuCarrefour din acest oraş, este inclus în cadrul celui mai marecentru comercial din
Europa: Colosseum.
Conform planurilor, Colosseum va fi cel mai mare malldin Europa şi va include, pe o suprafaţă totală de 190.000 mp, uncentru comercial şi un parc de retail autonom, cu 480 de magazineşi peste 10.000 locuri de parcare.
Clădit în zona de nord a Capitalei, Colosseum are unbuget de investiţii dedicat de peste350 milioane deeuro şi va crea peste 5.000 de locuri de muncă. ReprezentanţiiCarrefour nu au precizat care sunt sumele alocate pentru noilespaţii din Botoşani şi Bucureşti, dar, conform informaţiilor dinpiaţă, investiţia medie pe magazin se plasează în jurul a 20 demilioane de euro. Cu aceşti noi paşi, Carrefour România va ajungela 25 de hipermarketuri.
Starul investiţiilor din comerţ este totuşi companiaMercadia, controlată de miliardarul Dinu Patriciu. Mercadiaoperează reţeaua de magazine de proximitate Mic.ro şi spaţiileMac.ro, fostele Minimax Discount. Numai pentru extinderea parculuiauto de băcănii mobile, Mercadia va cumpăra 500 de utilitareMercedes Benz Sprinter, o tranzacţie evaluată de Ziarul Financiarla circa 25 de milioane de euro. Patriciu a anunţat recent căintenţionează să investească anul acesta între 150 şi 200 demilioane de euro numai în reţeaua Mac.ro, magazine de tip discount,pentru a ajunge la finalul anului la 150 de spaţii. În prezent,Mercadia operează 53 de magazine Mac.ro.
Doi sunt principalii piloni care vor susţinecreşterea pieţei de retail şi în următorii ani: creşterea puteriide cumpărare şi dezvoltarea retailului modern. Pentru a-şi asiguraun teritoriu cât mai prielnic pentru vânzări, reţelele comercialevor miza deopotrivă pe creşterea numărului de magazine, dar şi pedezvoltarea mărcilor private.
Investiţiile în comerţ s-au menţinut şi în ultimi anila cote destul de ridicate, plasându-se între domeniile care aualocat cele mai mari sume pentru dezvoltare. Şi în anii următoribugetele vor fi cu multe zerouri, în euro, pentru că în luptapentru banii cumpărătorilor sunt importante nu numai preţurile şioferta, ci, mai ales, spaţiile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
