După discuţii neconcretizate de ani de ziledespre terminale de gaze naturale lichefiate (proiectul AGRI) saucabluri submarine care să transporte curent până în Turcia, Româniaa intrat într-o competiţie europeană cu cele mai mari state membrepentru realizare unui proiect de stocare a dioxidului decarbon.
În linii mari, dioxidul de carbon care în modnormal ar fi eliberat în atmosferă de către CEN Turceni, unuldintre marii poluatori locali, ar fi captat prin anumite instalaţii, injectat prin reţelele Transgaz şi îngropat chiar şi la 5kilometri adâncime într-un depozit de stocare, deţinut deRomgaz.
Proiectul de un miliard de euro al celor treicompanii are însă şanse slabe de realizare dacă nu va primi finanţare europeană, care să acopere circa jumătate dincosturi.
"Suntem iniţiatorii multor proiecte carereprezintă nişte noutăţi pe plan european, dar nu am finalizatniciunul. Pe acesta suntem obligaţi să-l facem", a declarat TudorŞerban, consilier personal al ministruluieconomiei.
Logica din spatele realizării acestui proiectporneşte de la următoarea situaţie: din 2013 marii poluatori nu vormai primi drepturile de emisii gratuit, ci vor fi obligaţi să lecumpere.
Pentru fiecare tonă de CO2eliberată în atmosferă, marile companiipoluatoare vor fi obligate să cumpere un drept de emisie deCO2.
Dacă în ultima vreme, preţul acestor drepturide emisii a fost relativ stabil, odată cu dezastrul din Japoniaacesta a crescut accelerat de la 15-17 euro la peste 20 de euro.Specialiştii spun însă că din 2013, preţurile vor exploda, nefiindexcluse valori de peste 30 de euro.
Mai mult, şansele ca energia verde săînlocuiască marile unităţi pe cărbuni sau pe gaze sunt nule petermen lung, dar cu toate acestea cerinţele privind protecţiamediului devin din ce în ce mai dure, acest lucru putând duce laînchiderea unor mari termocentrale.
Luând în calcul valoarea de 30 de euro pedreptul de emisie, grupul CEN Turceni, care urmează să fie inclusîn proiectul de stocare a carbonului, ar avea costuri anuale cudrepturile de emisii de circa 60 de milioane de euro, unitateaavând nevoie de 2 milioane de unităţi ţinând cont de gradul depoluare estimat la 2 milioane de tone de CO2. Dacă se face acest depozit de captare acarbonului, care va avea o capacitate minimă anuală de 1,5 milioanede tone de CO2, ar rezultacă CEN Turceni ar mai avea costuri de numai 15 milioane de euro cudrepturi de emisii, rezultând economii de 45 de milioane de euro.Cum durata estimată de funcţionare a depozitului este de circa10-15 ani, rezultă economii totale de 675 de milioane de euro doarpentru CEN Turceni.
"Numai anul acesta, cele trei complexuri,Turceni, Craiova şi Rovinari, vor avea costuri cu CO2-ul de 132 demilioane de euro", mai spune Şerban.
Marian Motocu, directorul diviziei de energiedin cadrul CEN Turceni, spune însă că acest proiect nu se va limitape viitor numai la stocarea CO2-ului emis de companiasa.
"Depozitul de stocare ar putea fi uti lizat şide alte termo centrale, nu numai de noi. Pe termen lung ideea de lacare se porneşte la nivel euro pean este aceea de a avea o reţea deastfel proiecte. Aşa cum sunt reţelele de energie electrică sau degaze naturale, aşa va exista o infrastructură de stocare aCO2-ului", spune Motocu.
Potrivit lui Gabriel Ignat, project manager încadrul ISPE, Institutul pentru Studii şi Proiectări Energetice,capacitatea totală a depozitului va fi de 100 de milioane de tonede CO2.
"Faptul că toate centralele termo mari eraugrupate în zona Olteniei era văzut înainte ca un dezavantaj. Acumse transformă într-un avantaj pentru că toate vor putea utilizaacest depozit. Să începem să închidem acum unităţi termo din cauzapoluării ar fi dezastruos, mai ales în contextul în care Româniaare enorm de multe spaţii de depozitare subterane", a mai precizatIgnat. Potrivit acestuia, acum la nivel european sunt anumiteproiecte pilot de acest tip, de dimensiuni mici, Canada şiAustralia fiind ţările mai avansate.
Problema este că în afară de proiectulRomâniei, în cursa pentru banii europeni mai sunt încă 22 deinvestiţii asemănătoare dintre care 12 sunt mature. Italia, Spania,Olanda, Polonia sau Marea Britanie s-ar putea afla printrecompetitori, aceste state având deja în dezvoltare astfel deproiecte. Germania a blocat însă un astfel de proiect din cauzareacţiei populaţiei unde urma să fie amplasatăinvestiţia.
Principalul semn de întrebare care se ridicăeste acela al impactului pe care injectarea CO2- ului în sol l-arputea avea pe termen lung.
"În septembrie anul aceasta va avea locfinalizarea procesului de selecţie, iar în 2012 va avea locsemnarea contractului de finanţare. Mecanismul va fi derulat prinBEI (Banca Europeană de Investiţii)", a spus Carmencita Constantin,directorul diviziei de energie şi mediu din cadrulISPE.
Reprezentantul CEN Turceni a precizat căstudiul de fezabilitate al României va fi depus pe 9 mai. Studiul acostat 2,55 milioane de euro, banii venind dintr-un grant acordatde Global CCS (Carbon Capture Storage)Australia.
"Dacă banii vin în 2012, în trei ani putemsă-l realizăm. Fără finanţare europeană nu se poate", a mai spusŞerban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
