"Cred că 2012 va fi al treilea an consecutiv în care sectorul bancar înregistrează pierdere. Reţineţi că pierderile sunt inegal distribuite în sistem, acei jucători care consemnează pierderi considerabile urmând să aibă nevoie, cel mai probabil, de capital suplimentar", afirmă Ilie.
Portofoliile de credite continuă să se afle sub presiune, iar o parte importantă din profiturile operaţionale merg în provizioane. În condiţiile continuării creşterii creditelor neperformante, sistemul bancar are slabe şanse să revină pe profit.
Anul trecut, numai jumătate din bănci au raportat profit, în timp ce restul s-au luptat cu pierderile. Sistemul bancar, format din 41 de bănci, a făcut uşor un pas înainte în 2011, reuşind să-şi majoreze activele cu 3,5% şi să-şi reducă pierderile de la 516 mil. lei în 2010 la 430 mil. lei anul trecut. În 2010 sistemul bancar a intrat pe pierdere, pentru prima dată din anul 1999.
Specialistul ING Bank a explicat că menţinerea bilanţurilor la un nivel comparabil cu cel din 2010, nepotrivirea (mismatch-ul) scadenţelor şi monedelor, precum şi costurile ridicate de risc au menţinut sectorul bancar în teritoriul negativ anul trecut.
Cheltuielile mari cu provizioanele reprezintă principala cauză a pierderilor raportate în ultimii doi ani de sistemul bancar, acestea erodând întregul profit operaţional al multor bănci şi forţând acţionarii să vină cu bani de acasă.
Creditele neperformante s-au situat în ultimul trimestru din 2011 la circa 14%, dar ING anticipează creşteri suplimentare în 2012 în condiţiile unei creşteri economice slabe şi ale previziunilor privind evoluţia salariilor.
Populaţia şi firmele au credite la bănci cu o valoare cumulată de 225 mld. lei (52 mld. euro), iar pe medie 14% din aceste credite înregistrează întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile.
Împrumuturile cu întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile sunt trecute în categoria pierdere, iar BNR cere băncilor să constituie provizioane integral pentru acoperirea acestor sume, ceea ce înseamnă că şansele de reluare a plăţilor sunt aproape zero.
Volumul provizioanelor constituite de bănci pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante depăşea 30 miliarde de lei (aprope 7 mld. euro) la sfârşitul anului trecut.
Împrumuturile neperformante au fost mai mari pentru împrumuturile în lei decât pentru creditele în valută, aminteşte Ilie."Împrumuturile în lei au fost vândute anterior doar pentru clienţii cu o putere de negociere mai mică (credite de consum mai riscante şi IMM-uri).Acestea au venit, de asemenea, cu un diferenţial mare de dobândă, din cauza politicii BNR de a menţine rate ridicate ale dobânzii pentru moneda naţională, într-un efort de a ţine în frâu supra încălzirea economiei precriză şi, ulterior, pentru a reduce volatilitatea cursului."
Creditele neperformante au dus la includerea României, alături de Ungaria, într-o altă "ligă" mult mai riscantă comparativ cu pieţele din Polonia şi Cehia. Ratele înalte credite/ de pozite (loan-to-deposit) sunt o trăsătură comună în sectorul bancar din Europa Centrală şi de Est şi România nu este o excepţie, băncile româneşti înregistrând aceeaşi dependenţă relativă de finanţarea externă în valută ca şi omologii lor polonezi, se mai arată în raportul ING Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
