Toate lanţurile derestaurante s-au concentrat pe Bucureşti. O strategie normalăţinând cont de diferenţele de trai dintre capitală şi oraşele maimici. Şi Subway va deschide primul său punct în Bucureşti, darplanul companiei este mai vast de atât.
StrategiiSubway plănuiesc să deschidă câte un restaurant în oraşele de celpuţin 100.000 de locuitori, planul fiind să aibă o reţea cu ounitate la fiecare 50.000 de români.
"La început nevom concentra atenţia pe Bucureşti şi pe celelalte oraşe mari. Dupăaceea vom merge şi în oraşe mai mici. Acesta este doar începutul",explică Martin Princ, director de dezvoltare regională al Subwaypentru Europa Centrală şi de Est. Princ dă exemplul Statelor Unite,unde compania există de peste 40 de ani şi unde există unrestaurant la fiecare 10.000 de persoane.
Spre deosebirede competitorii săi, intraţi în România direct sau printr-un singurfrancizor, Subway vine cu o reţetă diferită: nu există masterfrancizor, americanii urmând a vinde licenţe persoanelorindividuale.Conceptul Subway este dezvoltat în afara StatelorUnite prin intermediul unor agenţi de dezvoltare (developmentagents).
"Aceeaşiformulă o vom implementa şi în România", explică Princ. "Fiecarestat unde suntem prezenţi este împărţit în regiuni de dezvoltare.Acest lucru ne permite să avem mai mulţi oameni pe teren care săofere susţinere celor care deţin franciza." Fiecare agent se vaocupa, aşadar, doar de teritoriul ce i-a fostatribuit.
Dezvoltarea dinRomânia va fi gestionată de compania mamă împreună cu doi agenţi dedezvoltare. Francizaţii vor fi însă cei care vor suporta costurilede exploatare a restaurantului, lanţul oferind, dincolo de brand,know-how, cursuri de formare şi asistenţă.
Tot francizaţiivor plăti cei circa 100.000 de euro necesari deschiderii unuirestaurant; investiţia nu este foarte mare pentru un restaurant,putând fi comparată cu cea pentru deschiderea uneicafenele.
Aceasta este oreţetă diferită de dezvoltare pentru o companie internaţională careintră pe piaţa locală a restaurantelor. Astfel, după ce McDonald'sa fost primul care şi-a făcut curaj şi a intrat direct în 1995, KFCşi Burger King au venit în franciză. Primul nume mare de pe piaţalocală a fost însă Pizza Hut în 1994, când cei mai mulţi potenţialiclienţi români nu auziseră despre giganţiirestaurantelor.
Franciza PizzaHut este deţinută de Gabriel Popoviciu, care deţine şi francizaKFC. Cele două lanţuri controlate de omul de afaceri GabrielPopoviciu au ajuns în 17 ani la un total la 53 de restaurante.Burger King, ultimul intrat, în 2008, a fost adus tot în francizăde Marius Nasta şi Eli Davidai.
Americanii carevând sandvişurile Subway au planuri mari pentru România, vrând săajungă în următorii cinci ani la 60 de unităţi, aproape la fel demulte câte au deschis cei de la McDonald's în 16 ani şi mai multedecât orice alt lanţ prezent în prezent pe piaţă. Pe plan local,McDonald's, singurul lanţ internaţional intrat direct pe piaţă,deţine în prezent 63 de restaurante. McDonald's are acum 32.000 derestaurante în lume.
Subway intrăînsă pe piaţa locală la distanţă de peste un deceniu de McDonald'sşi KFC şi are de recuperat teren, în condiţiile în care cele douălanţuri au avut timp să se extindă şi să pătrundă în conştiinţaconsumatorilor. Oficialii companiei americane spun însă că "deciziade intrare pe noi pieţe este sistematică. Intrăm doar dacă existăcondiţiile potrivite pe piaţă, iar în cazul României am ajuns, înurma cercetărilor, la concluzia că acum piaţa este pregătită pentrusistemul nostru de franciză".
Despre piaţalocală a restaurantelor, Martin Princ spune că este în continuădezvoltare. Lanţurile locale de tip fast food îşi vor continuadezvoltarea, însă vor veni şi noijucători.
Princpovesteşte că interes pentru franciza Subway exista încă dinaintede anunţul oficial de intrare pe piaţă. Tot ce mai rămâne acum estesă apară restaurantele. Primul se va deschide până la finalulacestui an, iar planul de dezvoltare este de a deschide restauranteîn România atât în malluri, cât şi în locaţii stradale. Mai mult,Subway vizează şi locaţiile non-tradiţionale precum clădirile debirouri, aeroporturile şi campusurileuniversitare.
"La nivelmondial un sfert din restaurantele Subway sunt în astfel de locaţiinon-tradiţionale."
În ceea cepriveşte suprafaţa restaurantelor, aceasta va depinde de locaţie.Astfel, dacă este vorba despre o unitate într-un food-court lamall, suprafaţa va fi de circa 30 de metri pătraţi. În cazulrestaurantelor situate în centrul oraşului, aceasta creşte şi poatevaria între 50 şi 120 de metri pătraţi.
"În modexcepţional, pot fi restaurante Subway şi mai mari de 120 de metripătraţi, dacă locaţia este interesantă şi chiria acceptabilă.Principalul nostru avantaj este flexibilitatea, un restaurantSubway putând fi adaptat oricărui loc." Cel mai mic restaurantSubway are o suprafaţă de cinci metripătraţi.
Formatul pecare Subway îl va aduce în România ar putea suferi modificări,astfel încât, pe lângă zona de mâncare, să fie implementată şicafenea Subway în incinta aceleiaşi locaţii. "Am testat reţeta înSUA şi vrem să o implementăm şi în Europa Centrală şi deEst."
Pe piaţalocală, modelul de cafenea în interiorul restaurantului a fost dejatestată de McDonald's în restaurantul din magazinul Unirea ShoppingCenter, primul deschis în România.
Daniel Boaje,directorul McDonald's, spunea în urmă cu câteva luni că vrea sădeschidă trei noi McCafe-uri, după cea deschisă anul trecut înrestaurantul din Piaţa Unirii. Investiţia într-o astfel de cafeneaeste de circa 200.000 de euro.
Subway, spredeosebire de competitorii săi, care au o paletă mai largă dealimente la vânzare, vinde în principal sandvişuri pentru careclientul îşi poate alege singur ingredientele, de la pâine lalegume (reţeta a mai fost implementată în România de Gregory's).Acestora li se adaugă câteva salate, băuturi (ex. cafea, iaurt,lapte, suc) şi deserturi (cookies, chipsuri saumere).
În ceea cepriveşte preţurile produselor, "acestea variază de la ţară la ţarăîn funcţie de rezultatele unei analize realizate de noi pe fiecarepiaţă". Princ mai spune că "principala noastră preocupare este capreţurile să fie acceptabile pentru o paletă largă de clienţi. Maimult, pot spune că preţurile produselor Subway în România vor fiprintre cele mai atractive din Europa şi astfel competitivecomparativ cu restul conceptelor de tip fast-food dinRomânia".
Cine va mâncala Subway? "Clienţii români vor fi similari clienţilor din alteţări unde compania este prezentă: persoane active, ocupate întimpul zilelor de lucru", crede Princ.
Ţinând cont de strategia americanilor care presupune existenţaunui restaurant la 50.0000 de români, Princ glumeşte că "în Româniaavem de lucrat în următoarele decenii". Gluma de acum ar puteadeveni o problemă mai serioasă în următorii ani, când americanii arputea să nu fie mulţumiţi de rezultatele financiare aduse derestaurantele deschise în oraşe mici.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
