Finanţele spun că, din datele privind numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar rezultă că numărul de bugetari a scăzut în ultimii trei ani de la 1,4 milioane la 1,2 milioane de persoane, iar majoritatea au "dispărut" din statisticile privind angajaţii din administraţia publică centrală, adică din ministere şi din alte instituţii precum Parlament, Administraţia Prezidenţială, Secretariatul General al Guvernului sau Curtea de Conturi.
"Raportat la populaţia României, poate nu sunt mulţi bugetari, însă raportat la veniturile bugetare sau la calitatea serviciilor oferite, sunt mulţi. Regula de o angajare la 7 plecări a adus economii la buget pe termen scurt, însă pe termen lung această politică este profund dăunătoare, pentru că cei performanţi vor pleca din sistem, iar în administraţie vor rămâne doar cei care nu reuşesc să se angajeze în altă parte sau cei ajunşi în acele poziţii prin «pile»", a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Statul şi-a făcut astfel temele în faţa FMI prin scăderea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, însă o analiză a ZF relevă faptul că restructurarea s-a făcut prin plecările naturale determinate de pensionare (trei sferturi din scăderea de 200.000 a numărului de bugetari fiind cauzată de pensionări), precum şi prin îngheţarea noilor angajări (s-a menţinut regula de o angajare la şapte plecări).
"În continuare numărul de angajaţi din administraţia publică este mult prea mare în raport cu numărul total de angajaţi (de 4,2 milioane - n. red.) şi cu media europeană. Pentru a se putea implementa măsuri de creştere a salariilor bugetarilor sau creşterea salariului minim este nevoie de o accelerare a procesului de restructurare nu doar prin blocarea angajărilor şi prin plecările naturale", este de părere analistul economic Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.
Cu toate acestea, numărul de angajaţi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor a scăzut cu 9% din aprilie 2009 (când s-a semnat primul tratat cu FMI) până în ianuarie 2012, când în sistem au rămas mai puţin de 134.000 de angajaţi, cu peste 13.000 mai puţini decât în urmă cu trei ani.
Pe locul 2 în topul scăderilor numărului de angajaţi se află Ministerul Finanţelor, care are cu 4.500 de angajaţi mai puţin faţă de 2009, ajungând la un efectiv de 28.500 de angajaţi.
"Soluţia nu este să închizi o administraţie fiscală ca să formezi o coadă mai mare la ghişeele de la altă administraţie fiscală, trebuie să oferi o alternativă contribuabilului, cum e plata online. Iar angajaţii trebuie răsplătiţi după performanţe, au fost situaţii în care şefii administraţiilor fiscale au acordat stimulente de sute de milioane de euro după criterii numai de ei ştiut, însă această situaţie s-a mai remediat în ultimii ani", a explicat Ionuţ Dumitru.
Totuşi, ca pondere în ceea ce priveşte scăderea numărului total de angajaţi, "campionul" este Ministerul Agriculturii, care şi-a redus cu o treime numărul de salariaţi, rămânând cu aproape 7.200 de angajaţi.
O creştere semnificativă a numărului de angajaţi se observă cu precădere la trei ministere: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (care are cu 3.600 de angajaţi în plus, o parte - 184 de persoane - fiind transferaţi de la Ministerul Turismului), Ministerul Muncii (+1.868 de angajaţi faţă de 2009, ca urmare a integrării instituţiilor autofinanţate din subordine - Inspecţia Muncii sau Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - în minister), dar şi Ministerul Justiţiei, care are cu 1.800 de angajaţi mai mulţi faţă de 2009.
"La nivel de politică economică, este absolut necesară reducerea accelerată a numărului de salariaţi din administraţie, precum şi oferirea unor salarii mai mari celor rămaşi, pentru ca aceştia să fie motivaţi şi să facă performanţă. Altfel, prin adoptarea unor măsuri de majorare a salariilor vom plăti cu toţii prin creşterea datoriei publice sau prin creşterea şomajului, pentru că mediul privat nu va putea susţine o creştere a salariului minim, de exemplu", a mai spus Laurian Lungu.
Bugetele de cheltuieli cu personalul ale statului, mai mari în 2012
Cheltuielile de personal au scăzut cu doar 1,8% în 2012, de la 40,5 miliarde de lei până la 39,8 miliarde de lei, deşi numărul de bugetari s-a redus cu peste 5% în ultimul an. Zece dintre cele 17 ministere ale Guvernului vor avea bugete de cheltuieli mai mari cu până la peste 32% în 2012, potrivit proiectului de buget aprobat pentru anul acesta.
"Selecţia, recrutarea şi evaluarea performanţei angajaţilor, dar şi remunerarea în funcţie de rezultate sunt procese de HR care nu s-au aplicat niciodată la stat şi sunt birouri în care din 10 angajaţi numai 1-2 lucrează, dar şi zone - cum este sistemul sanitar - în care există deficit de personal, pentru că medicii pleacă din ţară", a mai explicat Ionuţ Dumitru.
În 2012 majorări ale bugetelor de cheltuieli cu personalul vor fi înregistrate în opt ministere. Cu excepţia creşterilor de cheltuieli cu personalul de la Ministerul Afacerilor Europene, celelalte ministere vor avea indexări ale acestor bugete de sub 10%.
Spre exemplu, la MAE cheltuielile de personal vor creşte cu 3%, la Justiţie cu 4%, iar la Apărare cu 1,6%. La polul opus, cheltuielile cu personalul din ministere precum Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau Ministerul Muncii vor fi reduse în 2012.
Astfel, la Muncă bugetul de cheltuieli de personal va coborî cu 14,5%, la 179 mil. lei, Sănătatea îşi va ajusta pe minus cheltuielile pe această linie cu 9,3%. Şi la Ministerul Comunicaţiilor cheltuielile cu personalul vor fi tăiate, acestea urmând să coboare în 2012 cu 18,2%, la nivelul celor din 2010 de 7,5 milioane de lei.
"Funcţionarul public trebuie să înţeleagă că este plătit din banii contribuabilului. Atâta timp cât nu îl va trata pe contribuabil ca pe un client, cum se întâmplă în mediul privat, şi nu va încerca să îl îndrume cum să facă un lucru bine şi să nu-i caute nod în papură şi să îl amendeze, situaţia nu se va rezolva în sectorul public", mai spune Ionuţ Dumitru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
