Unul dintre proiectele Bursei de Valori Bucureşti (BVB) pentru utilizarea lichidităţilor de circa 70 mil. lei (16 mil. euro) pe care le deţine era capitalizarea Depozitarului Central (DC), instituţia pieţei de capital care asigură serviciile de decontare şi compensare pentru tranzacţiile derulate pe bursă şi ţine registrele acţionarilor, şi transformarea acestuia în bancă.
Planurile, care au fost prezentate în iulie 2010 de Adriana Tănăsoiu, directorul general al Depozitarului Central, vizau ca acesta să devină "o bancă cu scop limitat". O astfel de bancă ar oferi servicii bancare de decontare, ar acorda credite pentru decontare, pe termen scurt, cu garanţii în instrumente financiare aflate în custodie. De asemenea, Depozitarul ar putea acorda dobânzi dacă un client nu retrage banii dintr-o tranzacţie şi îi lasă pentru o perioadă de timp în conturile instituţiei.
Pentru a finanţa proiectele strategice, Bursa, care deţine 65% din capitalul Depozitarului, are la dispoziţie lichidităţi de circa 70 milioane de lei, o parte semnificativă a acestora provenind din dividendele încasate de la DC în ultimii ani. Doar anul trecut BVB a încasat dividende de 8,2 milioane de lei de la DC, care au urcat profitul financiar la 12,4 milioane de lei.
Comisia Europeană schimbă regulile
Acest proiect al BVB ar putea rămâne însă doar pe hârtie dacă Parlamentul European şi Consiliul European vor aproba proiectul de regulament privind îmbunătăţirea decontării operaţiunilor cu instrumente financiare din Uniunea Europeană propus de Comisia Europeană.
"Regulamentul defineşte, pentru prima dată la nivelul Uniunii Europene, care sunt serviciile care pot fi oferite de către depozitarii centrali. Astfel, există două categorii de servicii: de bază şi auxiliare. Serviciile oferite de către Depozitarul Central se încadrează deja în aceste două. Regulamentul propus de Comisia Europeană creează un cadru uniform în ceea ce priveşte posibilitatea de furnizare a serviciilor bancare, regula fiind că acestea nu pot fi oferite direct de către depozitari. Există şi posibilitatea de derogare, la solicitarea autorităţii competente din statul de origine, cu avizele principalelor autorităţi europene de reglementare şi din partea Băncii Centrale Europene. Toţi depozitarii trebuie să respecte noile condiţii în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Astfel că depozitarii care sunt bănci trebuie fie să externalizeze serviciile respective, fie să obţină o derogare", a declarat pentru ZF Adriana Tănăsoiu, directorul general al Depozitarului Central.
În prezent, doar cinci dintre cei 30 de depozitari din UE oferă şi servicii bancare, printre aceştia fiind cei din Austria, Germania şi Ungaria. Aprobarea acestui regulament ar putea avea loc în aproximativ un an. După aprobare în Parlamentul şi Consiliul European urmează elaborarea standardelor tehnice şi măsurile de punere în aplicare, după care depozitarii centrali trebuie să se alinieze la noile condiţii în termen de doi ani de la intrarea în vigoare. Legislaţia privind depozitarii centrali este elaborată sub forma unui regulament, astfel că nu este necesară transpunerea în legislaţia naţională. Regulamentul va fi obligatoriu şi se va aplica direct în toate statele membre.
Se ascute lupta între depozitari
De departe cea mai importantă prevedere din acest regulament este cea care face referire la liberalizarea serviciilor de decontare în statele membre ale UE şi care va reforma piaţa europeană a serviciilor de decontare. Decontarea este operaţiunea prin care un investitor primeşte banii în cont după executarea unui tranzacţii de vânzare de acţiuni sau acţiuni în cont dacă a executat o tranzacţie de cumpărare.
Dacă acest regulament va fi aprobat, un depozitar central va putea oferi servicii de decontare pe întreg teritoriul Uniunii Europene, nu doar pe piaţa de origine, cum este în prezent. Altfel spus, Depozitarul Central din România va putea deconta tranzacţii cu acţiuni încheiate de investitori pe bursa din Polonia, dar şi depozitarul din Polonia va putea deconta tranzacţii cu acţiuni încheiate pe Bursa de la Bucureşti. Mai mult, regulamentul va permite companiilor, indiferent de bursa la care sunt listate, să îşi aleagă orice depozitar din UE unde să îşi ţină acţiunile. Altfel spus, dacă în prezent o companie românească nu se poate înregistra decât la Depozitarul Central dacă vrea să se listeze la Bursa din Bucureşti, după aprobarea acestui regulament companiile locale vor putea alege unul dintre cei 30 de depozitari din UE.
Noua reglementare va creşte competiţia între depozitarii europeni şi este de aşteptat să pună presiune pe comisioanele practicate de acestea. Această liberalizare este similară cu liberalizarea care a avut loc pe piaţa fondurilor mutuale şi de brokeraj. Un administrator de fonduri îşi poate vinde fondurile în oricare stat membru al UE în baza unui "paşaport", iar un broker poate intermedia tranzacţii pe orice bursă din UE doreşte, fără a mai fi nevoit să îşi deschidă sucursale în afara graniţelor.
"Depozitarii care vor avea cel mai mult de câştigat de pe urma acestei reglementări sunt cei care se vor adapta cel mai repede la noua realitate europeană. Aşa cum spunea Charles Darwin, nu supravieţuiesc cei mai mari, ci aceia care se pot adapta cel mai repede schimbării. Depozitarul Central a demonstrat de-a lungul ultimilor cinci ani că este capabil să facă schimbări importante într-un timp foarte scurt, care să vină în sprijinul dezvoltării pieţei româneşti de capital", spune Adriana Tănăsoiu.
Pe piaţa locală Depozitarul Central deţine o poziţie de cvasi-monopol, fiind principala instituţie de decontare şi compensare a tranzacţiilor cu acţiuni, dar şi cea mai mare societate de registru al acţionarilor. Din 2009, şi Bursa de la Sibiu are propriul depozitar central, însă pe piaţa "spot" a bursei de la Sibiu sunt listaţi doar doi emitenţi. Pe Bursa de la Bucureşti sunt listate peste 70 de companii, iar pe piaţa RASDAQ operată de BVB sunt alte o mie de companii, însă Depozitarul Central oferă servicii de registru şi pentru o serie de companii nelistate.
Depozitarul Central şi-ar putea vedea ameninţată poziţia de lider pe piaţa locală nu din interior, ci din exterior după aprobarea regulamentului european.
Mari jucători europeni, precum depozitarii din Austria şi Polonia, care operează pe pieţe de capital mult mai dezvoltate decât cea locală, cu milioane de investitori activi şi cu tranzacţii zilnice de ordinul a câteva sute de milioane de euro, ar putea reprezenta o ameninţare pentru DC. Riscul principal e reprezentat de faptul că DC ar putea pierde emitenţi români, pe o piaţă locală de capital unde nu a mai avut loc o listare din 2008. Pericolul ar putea veni şi din partea serviciilor mult mai complexe şi a comisioanelor mai mici pe care le pot oferi depozitarii străini graţie rulajelor foarte mari pe care le fac pe pieţele de origine.
Cu toate acestea, Depozitarul Central este una dintre cele mai dinamice instituţii de pe piaţa locală de capital, propunându-şi să devină un "hub financiar" în Europa de Sud-Est. Graţie eforturilor depuse de DC, România va face parte din primul grup de ţări care va utiliza platforma unică europeană de decontare TARGET2 Securities.
Depozitarul Central dispune de legături transfrontaliere în 18 ţări (Africa de Sud, Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia şi Ungaria) şi asigură decontări transfrontaliere în 11 valute.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
