"România nu poate ieşi în faţă printr-ocapacitate de inovare deosebită, capitalul autohton e rar, nu putemtipări monedă oricând ne arde, aşa cum fac alţii, iar resurselenaturale au rămas un vis frumos. Ştiu că pentru unele urechi astasună a «blasfemie», dar cred că singurul lucru care ar putea fifăcut ar fi să ieşim din ţintele de deficit bugetar printr-oalocare transparentă şi riguroasă de deficit suplimentar pentruproiecte de infrastructură care nu mai suferă amânare."
El spune că o soluţie ar fi folosirea de garanţiide stat pentru susţinerea unor astfel de proiecte fără a presadirect cheltuielile bugetare, însă admite că nu ar fi uşor denegociat cu Bruxellesul un asemenea aranjament. De asemenea, credecă prin stabilirea unei liste ferme de proiecte prioritare "doar10, nu 50, nici 100", care să fie prezentate pieţelor şi în care săfie antrenate instituţii financiare internaţ ionale precum BEI sauBERD, s-ar obţine încredere şi s-ar depăşi conflictul aparent cuprocesul în curs de consolidare fiscală.
Din cauza contrângerilor legate de reducereaconstantăa deficitului bugetar până la 3%din PIB în 2012, România nu-şi permite alocări prea generoasepentru investiţiile în infrastructură, de la căi ferate până laşosele şi spitale.
"Este evident că autostrada Transilvania nu încape înbuget."
Cât priveşte sistemul de taxe şi impozite, fostul ministruconsideră că ar trebui lăsate neschimbate contribuţiile socialepentru a vedea cum se ajustează sistemul de pensii la noiiparametri, iar sistemul de sănătate să se poată acomoda cu sumelealocate, afirmă Vlădescu.
Înacelaşi timp, programul fiscal al Uniunii Social-Liberale (USL) curegimul de impozitare în trepte a veniturilor având drept plafonactuala cotă de 16% i se pare "total nesustenabil pentrubuget".
"Anul trecut am făcut calcule pe diferite variante de impozitareprogresivă. Este imposibil ca 16% să fie plafonul, de fapt artrebui să fie cota marginală." El spune că ar trebui rezolvat cumvaacest conflict între voinţa liberalilor de a păstra ceva din ideeade cotă unică şi cea a social-democraţilor de a reintroduce oimpozitare progresivă.
Vlădescu a girat în 2010 un buget anual construit pe ipotezecare s-au dovedit în scurt timp prea optimiste, iar în vara trecutăa ajuns în postura de a semna ordonanţa de urgenţă prin care TVA afost majorată la 24%, chiar dacă apoi a catalogat decizia drept omare eroare economică.
Slăbiciunea bursei vine din momentul facerii
"Cred că listarea Fondului Proprietarea a fost destul derelevantă pentru povestea «renaşterii bursei româneşti» la carevisau fanii IPO-urilor", menţionează fostul ministru.
Elsusţine că slăbiciunea pieţei de capital locale vine "din momentulfacerii şi din modul în care a funcţionat mult timp".
"Bursa de la Bucureşti nu a reuşit să devină o instituţiesuficient de credibilă pentru a atrage banii. Se tot ţipă să fielistate companii de stat, dar de ce nu se duc privaţii pe bursă nudiscută nimeni. S-a spus că accesul la credite a fost îngreunat înultimii doi ani, dar bursa n-a fost luată în calcul ca alternativăde finanţare, deşi, din câte ştiu, aşa a fost gândită - ca o altăformă de finanţare a companiilor, nu pentru speculaţiimărunte.Acum, rolul bursei ca sursă decapital este ca şi inexistent şi atunci eu spun că dacă săptămânaviitoare se listează şi 5 companii de stat, fundamental tot nu seschimbă nimic."
Elmenţionează că nu a avut şi nu are investiţii pe bursă.
Referindu-se la succesul pe care îl au bursa din Polonia şieconomia acestei ţări în ansamblu, fostul ministru consideră că,dincolo de condiţiile obiective diferite de la începutul anilor'90,"clasa politică şi societatea poloneză aveau economia de piaţăacceptată în genotip".
"La noi nici măcar astăzi economia de piaţă nu este văzutăstrict pozitiv, tot există o idee negativă despre privat, o«bănuială» că ar fi undeva la limita moralului. Iar aceastăabordare persistă şi în structura politicului şi sevede."
Blocajul cu Ford - "o problemă de aroganţă a ambelorpărţi"
Fost şef al comisiei de privatizare care a ales gigantulamerican Ford drept cumpărător al uzinei Automobile Craiova,Vlădescu afirmă că întârzierea acumulată în semnarea actuluiadiţional la contractul de privatizare a cărui negociere durează deanul trecut vine dintr-o "problemă de aroganţă reciprocă a celordouă părţi - Ford şi Guvernul României".
Elconsideră că, în principiu, dreptatea este de partea statuluiromân, care are un contract semnat de americani cu anumiteangajamente.
"S-a schimbat piaţa între timp, OK, dar asta nu înseamnă cămodificăm în contract numai ce vor ei. Ajutorul de stat (147 mil.euro) a fost negociat în anumite condiţii, dacă Ford nu le respectăîntocmai, să ia şi mai puţini bani."
Vlădescu crede că proiectul investiţiilor americane de laCraiova va merge mai departe, chiar dacă în prezent ambele părţi sesimt tari pe poziţii şi se arată inflexibile.
"Rezolvarea ar sta în flexibilitate şi asumare de răspundere.Din păcate, administraţia românească nu are în manual componenta denegociere, mai ales că automat apare suspiciunea de corupţie. Chiarşi cu actuala întârziere, faptul că furnizorii Ford merg înainte cupropriile investiţii reprezintă un semnal important că proiectul nueste periclitat."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
