Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Tovarăşi de drum

Adrian Vasilescu, BNR:  Tovarăşi de drum

Sursa foto: Cristina Nichitus

Autor: Adrian Vasilescu

06.02.2013, 00:07 1147

Comunicatul de marţi al BNR, făcut public după şedinţa Consiliului de Administraţie, scoate în relief mai mulţi factori ce vor însoţi corabia cu însemnele "PIB-ul României" în apele repezi ale anului 2013. Notez doi, care mi se par cei mai importanţi: riscurile şi incertitudinile. Nimic special pentru ţara noastră în această privinţă. Mai multe prognoze pe termen lung referitoare la economia globală - şi mai cu seamă proiecţia pentru viitoarele patru decenii a Clubului de la Roma - susţin că de aici încolo, pentru multă vreme, tovarăşii de drum ai creşterii economice vor fi riscurile şi incertitudinile. Problema locală a României e alta: cum va reuşi economia noastră să-şi organizeze călătoria în aşa fel încât să obţină un PIB sănătos şi cu un ritm de creştere sustenabil.

De unde plecăm? De la un tabloul general nu tocmai confortabil. Un tablou împărţit în două. O parte activă: un şuvoi curgător de oameni muncitori şi performanţi, învăţând să caute reuşita, succesul în profesie, în meşteşuguri, în afaceri. Făcătorii principali de PIB. Lângă ei, o masă mare de oameni care încă mai aşteaptă " să li se dea" bani, "să li se facă" loc pe piaţa muncii, deşi nimic nu e mai greu în România decât să găseşti oameni potriviţi pentru multe dintre muncile potrivite. Măsura care ne apropie de adevăr, în faţa unui tablou cu două interferenţe şi adeseori cu lumini difuze ori cu umbre, este menţionată în amintitul comunicat al BNR: "o cvasistagnare a activităţii economice în 2012"; şi felul în care vom reuşi să înaintăm în 2013, într-un an în care nu scăpăm de "caracterul volatil al fluxurilor de capital" şi de "rigidităţi structurale în economia românească şi în corelarea creşterii salariilor cu productivitatea muncii".

Ar putea să fie forţat un salt mai viguros al PIB-ului? Răspunsul poate fi afirmativ. Cu o condiţie însă: dacă s-ar obţine o creştere economică sustenabilă. Desigur, bazată pe competitivitate. Dar la o astfel de valoare nu vom ajunge fără restructurare, fără organizarea inteligentă a muncii şi fără dezvoltarea sistemului intereselor. A mări însă viteza de creştere înainte de dobândirea criteriilor invocate ar însemna să ne încărcăm cu un nou focar de ineficienţă.

Mai mult PIB ar însemna mai multe valori adăugate. Dar un nivel mai ridicat al produsului intern brut, obţinut fără o creştere a competitivităţii, n-ar însemna neapărat şi condiţii de viaţă mai bune. Dacă producţia de bunuri şi servicii va continua să fie, în multe, în foarte multe companii, orientată prea puţin cu faţa la populaţie şi la piaţa de consum, scopul fiind doar creşterea pentru... creştere, plusul de valoare adăugată n-ar aduce mai multă bunăstare. Dimpotrivă, costul ridicat al PIB-ului ar muşca din bunăstare.

La bunăstare nu vom putea să ajungem cât timp o bună parte din economie continuă să fie dezechilibrată. Boala e veche. Degeaba va creşte, în acest an şi în cei viitori, cererea de bunuri şi de servicii dacă oferta internă nu va putea să-i facă faţă iar inflaţia şi-ar arăta din nou colţii. Banii consumatorilor vor fi aspiraţi de preţuri în creştere, veniturile reale vor continua să urce încet, fără să ajungem la un nou echilibru între cerere şi ofertă. Aşa că, lună de lună, an de an, procesul va fi luat de la capăt: alţi bani fără acoperire în performanţe economice, alţi bani care să ajungă în capcana inflaţiei, alte preţuri care vor continua să crească. Alternativa ar putea fi pompa de oxigen pentru ofertă. În loc să fie umflate preţurile, să fie stimulată oferta. Condiţia: producătorii… să producă mai mult şi mai bine. Nu ne-ar folosi însă câţiva munţi de produse, fie şi ca rod al unei munci îndârjite, dacă nu şi-ar găsi, pe piaţă, o cerere certă şi preţuri bune. Mai mult chiar: dacă pe piaţă nu s-ar ivi atât de mulţi cumpărători, care să poată plăti aceste preţuri bune, încât treaba făcută să fie rentabilă. Altfel, la ce bun atâta muncă şi atât consum de resurse?!

Lucrurile nu-s deloc uşor de îndreptat. Iar calea e numai una: într-o primă etapă, să fie grăbite şi desăvârşite restructurările. Căci fără restructurări duse până la capăt - în economia reală întâi şi întâi, unde se află cheia problemei - creşterea PIB-ului s-ar putea poticni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO