In lumea de astazi, nici o banca centrala nu renunta la instrumentele de interventie pe pietele monetare si valutare. Cu deosebire, sunt folosite intensiv operatiunile de piata monetara, dar si mecanismul rezervelor minime obligatorii. Pentru tarile cu un climat inflationist persistent, chiar daca inflatia e in scadere, rezervele minime obligatorii constituie un instrument primordial. Motivul e clar: limiteaza posibilitatile bancilor comerciale de a multiplica banii inflationisti si de a pune astfel economia in situatii dintre cele mai critice. In acelasi timp, este intarit arsenalul de interventii pe linia prudentei bancare.
Imobilizarea banilor la BNR in camara numita "rezerve minime obligatorii"e un motiv de suferinta. Fiindca banii sunt facuti sa circule. Numai prin circulatie pot fi inmultiti. Dar procesul de absorbtie e o alinare. Mai cu seama, in momentul de fata, este temperat elanul creditarii in valuta.
In sistemul nostru bancar, una dintre problemele spinoase o constituie ponderea mult prea mare a creditelor si a economiilor in valuta, comparativ cu cele in moneda nationala. Din aceasta cauza, o miscare brusca de curs poate induce un risc necontrolabil asupra economiei romanesti.
Iata o problema. Banca Nationala a semnalat-o. Si a trecut la masuri. A facut-o, desigur, atunci cand a crescut creditarea in dolari. A crescut, cu deosebire, in 2002, de la 59,9 la suta in ianuarie la 62,9 la suta in decembrie. E drept ca, in 2003, a inregistrat un nesemnificativ declin: de la 61,6 la suta in ianuarie la 60,7 la suta in aprilie. Dar a continuat si continua sa aiba ponderea mare in totalul creditului neguvernamental. Iata de ce, acum, BNR nu poate renunta la rezervele minime obligatorii in valuta.
De retinut ca au fost momente cand scoala de la Banca Nationala a gandit altfel. Intr-adevar, cand situatia lichiditatii valutare era tensionata (pana prin 1993), Banca Nationala nu a solicitat rezerve obligatorii in valuta. Tocmai pentru a incuraja atragerea in banci a putinelor resurse existente atunci. In 1998, insa, in conditiile in care rezervele in valuta si aur ale tarii ajunsesera deja la circa 5 miliarde de dolari, important era ca Romania sa atraga investitii directe, nu fluxuri financiare speculative, care sa vizeze castigul din diferenta intre dobanda si deprecierea leului. Asa ca BNR a schimbat macazul.
Din '90 si pana in prezent, necontenit, BNR a avut in atentie aceasta problema: pericolul "valutizarii". Si a recurs la interventii publice si la masuri ori de cate ori a simtit ca ar putea fi depasita o limita admisibila. Bineinteles, in diferite etape si aspectele concrete au fost diferite. Iar cand bancile au gasit sprijin in Parlament, in vederea eliminarii in totalitate a rezervelor minime obligatorii in valuta, interventia Bancii Nationale a fost ferma si bine motivata. Argumentul suprem: orientarea excesiva a interesului bancilor de la lei catre valuta.
Era acest pericol? Desigur. Bancile ar fi fost stimulate sa opereze mai mult in valuta, ceea ce ar fi facut ca politica monetara a bancii centrale sa se adreseze numai componentei (restranse) in moneda nationala a circulatiei monetare, leul fiind condamnat astfel la o continua slabire. Totodata, prin disparitia rezervelor obligatorii la valuta, ar fi crescut capacitatea bancilor de a multiplica nelimitat depozitele in valuta, prin mecanismul de creditare. La ce s-ar fi ajuns? In primul rand, la presiuni inflationiste. Apoi, la pericolul ca bancile sa fie supraexpuse in moneda straina. Chiar si rezervele obligatorii in lei ar fi fost afectate, intrucat instrumentul nu mai putea fi utilizat cu toata vigoarea, tocmai pentru a nu crea o discrepanta prea mare intre lei si valuta. In sfarsit, deponentii ar fi devenit mai putin protejati. Fiindca mecanismul rezervelor obligatorii, care a avut si are o componenta prudentiala, nu ar mai fi fost in stare sa limiteze capacitatea bancilor de a se aventura in operatii speculative.
Ar fi fost dramatic ca BNR sa se trezeasca cu o aripa taiata. Demersul a fost inteles si legea a pastrat rezervele minime obligatorii in valuta.
Continuare miercurea viitoare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
