Banci de investitii americane precum Morgan Stanley, Merrill Lynch, Bear Sterns sau Citigroup au inregistrat pierderi substantiale in ultimele luni din cauza crizei de credit subprime. Bancile europene au urmat si au inceput de asemenea sa inregistreze pierderi odata ce pachetele de imprumuturi americane subprime au devenit insolvabile.
Metricile economice arata ca ne apropiem de o recesiune, in ciuda eforturilor bancilor centrale de a stimula economia si pietele de credite. Pachetele securitizate de obligatiuni subprime ipotecare din SUA au fost cumparate de banci din intreaga lume, asa ca toate pietele de credit si economiile lumii sunt afectate si nu doar cele americane. BNP Paribas sau UBS sunt doar cateva din numeroasele exemple de banci straine afectate de criza americana.
Criza de credit s-a ramificat in economie: din cauza numarului mare de imprumuturi insolvabile si a pierderilor inregistrate de banci, apetitul de risc al bancilor a scazut semnificativ. Din aceasta cauza, bancile au introdus dobanzi marite si termeni de finantare dezavantajosi, ceea ce contribuie in mod direct la scaderea economica: prin marirea dobanzii si noile restrictii, costul capitalului creste pentru companiile din economia americana si ele sunt descurajate sa investeasca in viitoare proiecte.
Banca centrala americana (Fed) incearca sa contracareze acest fenomen recesionist si a redus fed funds rate (dobanda pentru imprumuturi interbancare de scurta durata) cu 0,25 de puncte la 4,25%. Alte banci centrale in lume au introdus politici monetare expansioniste similare pentru a stimula economia si a evita o recesiune. In total, din septembrie pana in decembrie 2007, Fed a redus dobanda pentru imprumuturi interbancare cu un procent intreg, ca rezultat al crizei.
Mai mult, pe langa previziunile economice nesigure, accelerarea inflatiei dolarului din cauza cresterii pretului barilului de petrol poate crea un fenomen de stagflatie : inflatia creste si economia recede in acelasi timp. Acest lucru ingreuneaza munca bancii centrale. Stimularea economiei poate face inflatia sa iasa de sub control si mai mult, pune o dilema asupra bancii centrale. Bancherii centrali vor putea sa aleaga intre recesiune (dar politici monetare anti-inflationiste) sau inflatie excesiva (dar stimulare a economiei).
Ce ramificatii exista pentru Romania? In primul rand pe fondul scaderii valorii imobiliare din SUA si al crizei de credit, fondurile de private equity vor cauta noi oportunitati de investitii in Europa de Est unde piata este (inca) in crestere. De exemplu, este greu (daca nu imposibil) acum pentru un fond sa adune capital din piata de credit pentru un proiect imobiliar in Miami, SUA. Pe de alta parte, pietele de credit vor fi mult mai maleabile daca acelasi fond urmareste un proiect in Bucuresti, Sofia sau Kiev, unde piata este in plina crestere si curajul creditorului asadar marit. Acelasi rationament nu se restrange la fondurile imobiliare si se poate aplica si in cazul fondurilor care achizitioneaza companii romanesti.
Asadar, din acest punct de vedere, economia Romaniei are acest atu care o protejeaza fata de criza de lichiditate si o posibila recesiune. Insa daca sentimentul investitorilor scade atat de mult incat si pietele est-europene (sau alte piete emergente) sa devina neatractive, atunci si economia noastra va avea de suferit. Pana la urma majoritatea exporturilor romanesti merg catre Europa de Vest si economia romaneasca nu este nici pe departe izolata de cele europene. Daca aceste economii tusesc , si noi, eventual, ne vom imbolnavi.
Pe de alta parte, expunerea financiara pentru majoritatea afacerilor si in special pentru achizitiile imobiliare a crescut in ultimii ani. Daca la inceputul lui 2004 imprumuturile imobiliare totale din Romania se aflau la 500 mil. euro, la inceputul anului acestea au intrecut 2,5 mld. euro, o crestere 400% in 3 ani de zile. Piata de credite va continua sa creasca, in special odata cu cresterea pietei imobiliare. Atata timp cat valoarea bunurilor imobiliare cumparate este in crestere si gradul de indatorare al populatiei nu depaseste abilitatea datornicilor sa isi serveasca platile lunare, bancherii romani nu au de ce sa se ingrijoreze.
In cazul in care piata imobiliara va incepe insa sa scada, acest lucru, asemanator pietei americane din 2007, se va manifesta pe piata de credite. Daca un individ are un grad de indatorare inalt si valoarea casei sale incepe sa scada pe piata, acesta nu mai poate sa isi vanda casa pentru ca sa isi plateasca datoria in cazul in care devine incapabil sa isi achite platile lunare din alte surse (salariu). Casa (care valoreaza mai putin cand piata scade) nu va mai acoperi valoarea imprumutului. Cat timp piata imobiliara este in crestere, acest lucru nu va fi o problema pentru datornici; ei vor putea sa vanda bunul imobiliar cu care garanteaza pentru ca sa isi achite datoriile. Cand ea incepe sa scada insa, situatia devine complet diferita pentru imprumuturile cu avansuri reduse si o criza de credit devine iminenta.
Alexandru Manaila este absolvent al Harvard in economie si specializat in consultanta strategica pentru industria financiara in New York
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
