Intrebari precum ce poate face cultura pentru economia Uniunii Europene sau ce poate face economia pentru cultura europeana nu sunt noi.
Vointa de a dezbate la nivel european rolul valorilor materiale si spirituale, a institutiilor necesare, a aparut inca din anii '70. De abia in 1991, cultura a dobandit insa un statut oficial in integrarea europeana prin articolul 128 din Tratatul de la Maastricht, preluat in art. 151 in Tratatul de la Amsterdam si care contine urmatoarea prevedere: "Comunitatea trebuie sa contribuie la dezvoltarea culturilor statelor membre, respectand totodata diversitatea nationala si regionala si aducand in prim-plan mostenirea culturala comuna". Nevoia imperativa indusa de urgenta unor noi masuri concrete o readuce in prim-planul decidentilor publici in anii 2000. Prin intermediul programului Cultura 2007 - 2013, care continua precedentul cadru Cultura 2000, ramane singurul mecanism de aplicare a art. 151 al Tratatului. Comisia a promovat o noua abordare a actiunii culturale, centrata pe favorizearea crearii unui spatiu cultural comun prin promovarea dialogului cultural, a crearii si diseminarii culturii si a mobilitatii artistilor si a lucrarilor acestora, a mostenirii culturale europene, a noi forme de exprimare culturala si a rolului sau socio-economic.
Atractivitatea festivalurilor de muzica de la Sziget sau a celor de teatru de la Avignon si de film de la Cannes arata an de an profilul international al comunitatilor locale.
Reorientarea spre turismul cultural prin ridicarea Muzeului Guggenheim de catre arhitectul american Frank O. Gehry este un capitol esential al povestii de succes economic dat de revitalizarea Tarii Basce. Exemplele spaniole curg snur: modernizarea demarata in anul 2004 a celor mai renumite trei muzee din Madrid si a altor doua noi muzee de interes mondial - Muzeul Picasso din Malaga si Muzeul de Arte Contemporane Es Baluard din Palma de Mallorca - au atras turisti din toata lumea fara precedent.
Orasul german Kassel, dupa ce a fost distrus in proportie de 80% in timpul bombardamentelor celui de-al Doilea Razboi Mondial, a castigat in notorietate prin promovarea uneia dintre cele mai renumite expozitii de arta moderna din lume - Documenta, care are loc din cinci in cinci ani. Acesta este si argumentul principal care-i sustine aplicatia pentru a deveni "Capitala Culturala Europeana in anul 2010".
Experienta oraselor culturale europene Graz din Austria (2003) sau Lille din Franta (2004) adauga noi argumente pentru constientizarea rolului economico-social al culturii asupra dezvoltarii locale si invita orasele si celelalte administratii publice locale din Romania sa promoveze astfel de initiative.
Pentru prima data, forta economica a sectoarelor creative (design, arhitectura si creatie in marketing) si culturii a fost analizata abia in anul 2006 de o prestigioasa firma de consultanta belgiana, KEA European Affairs, la solicitarea Directoratului General pentru Educatie si Cultura. Concluziile raportului "The economy of culture in Europe" contureaza realitatea a 30 de state europene prin evaluarea economica si sociala a culturii. Ignoranta manifestata de decidentii politicieni romani fata de aceste sectoare poate fi surmontata de cateva cifre relevante la nivel european:
n Sectoarele creative si culturale au generat o cifra de afaceri de peste 650 de miliarde de euro in anul 2003, de peste doua ori mai mult decat industria de automobile; cele mai mari cinci tari europene - Marea Britanie, Germania, Franta, Italia si Spania - cumuleaza aproape 3 sferturi din productia sectoarelor culturale si creative la nivel european, similar insa fortei lor economice totale de 74% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene-25.
n Contributia acestora la PIB-ul UE a fost de 2,6% in acelasi an, comparativ cu 2,3% in cazul industriei chimice, de cauciuc si plastic, 2,1% in cazul sectorului imobiliar, 1,9% in cazul industriei alimentare, bauturilor si tutunului sau 0,5% in cazul industriei textile;
n Viteza de dezvoltare a sectoarelor creative si culturale a fost de aproape 20% in termenii valorii adaugate, intre 1999 - 2003, adica de peste 12 ori mai mare decat cea a intregii economii europene;
n 5,8 mil. persoane erau angajate in 2004 in aceste sectoare, adica 3,1% din totalul fortei de munca active in UE-25.
In concluzie, cultura reprezinta un factor relevant de integrare economica si sociala, nu in ultimul rand, un veritabil factor de coeziune teritoriala, un adevarat motor al dezvoltarii locale.
Andreea Vass este consilier in Departamentul de Politici Economice si Sociale, Administratia Prezidentiala
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
