Opinii

Bitcoin, Blockchain, băncile clasice şi … Cristofor Columb

Bitcoin, Blockchain, băncile clasice şi … Cristofor Columb

Autor: Florin Luca

03.04.2018, 14:53 1514

In anul 2017 Bitcoin a avut o crestere ce a creat halucintatii: 1318%. Conform unor statistici recente, cine a investit 100 de dolari in bitcoin in 2011, se regasea la sfarsitul anului 2017 cu 4,6 milioane de dolari in buzunar! Capitalizarea totala a criptomonedelor este de aproximativ 550 miliarde de dolari la nivel mondial. Exista peste 100 de fonduri speculative dedicate monedelor virtuale. In lume sunt aproape 1.500 de criptomonede, iar bitcoin este una dintre ele, e drept, cea mai cunoscuta… Fara doar si poate ca statisticile ispitesc pana si pe cele mai prudente persoane sa-si incerce norocul…

Dar dincolo de aceste cifre imbatatoare, ce se afla in spatele bitcoin? De unde a aparut acest miraj ? Ce provocari intampina ? Poate deveni bitcoin o moneda mondiala? De ce Blockchain, tehnologia ce a stat la baza crearii bitcoin este ravnita pana si de bancile clasice, rivalele criptomonedelor ? Care vor fi efectele acestor transformari asupra sistemului bancar si a modelelor sale de business ?

Dupa cum stiti, bitcoin este o moneda virtuala ce are functionalitatea unica de a realiza plati on-line, fara niciun intermediar. Protocolul de criptomoneda ofera bitcoin un statut de aur numeric. Scapand controlului monetar al statelor, ea este o adevarata valoare de refugiu. Dar in ciuda tuturor prejudecatilor, tranzactiile cu bitcoin sunt consultabile si un specialist poate sa identifice usor orice tranzactie. Ele nu sunt deci anonime, ci « pseudonime », pentru este facut public numarul de identificare, nu numele persoanei care efectueaza operatiunea.

Unde are bitcoin cea mai mare prezenta? Primele trei piete sunt Statele Unite, Japonia si Coreea de Sud. Cea mai ridicata rata de penetrare este in Coreea de Sud, unde exista peste 2 milioane de investitori pentru 51 de milioane de locuitori. In general, in Europa, ponderea operatiunilor cu criptomonede ramane relativ scazuta.

O intrebare apare insa din ce in ce mai frecvent… Va putea bitcoin sa inlocuiasca  dolarul si sa se impuna astfel ca o moneda mondiala ? Specialistii identifica 6 obstacole ce nu par sa poata sa fie depasite in viitorul apropiat :

1.       Suprasaturarea retelei. Speculatorii nu par sa constientizeze acest lucru, dar succesul bitcoin impiedica din ce in ce mai mult acoperirea functiei sale principale: efectuarea platilor. Este atat de multa lume conectata la retea, incat dureaza uneori mai multe zile pentru efectuarea unei tranzactii, iar comisioanele sunt din ce in ce mai mari ;

2.       Consumul de electricitate. Minajul, un complex proces matematic de validare a tranzactiilor necesita calculatoare puternice, ce sunt mari consumatoare de electricitate. Conform expertilor, reteaua bitcoin consuma mai multa electricitate decat o tara precum Danemarca ;

3.       Intrarea sub aripa regulatorilor. Subiectul devine din ce mai presant si o discutie pe aceasta tema va avea loc in cadrul Summit-ului G20 din luna aprilie 2018 ;

4.       Cresterea numarului de cyberatacuri. Cea mai frecventa « tehnica » din acest punct de vedere pare sa fie incarcarea calculatoarelor personale sau ale companiilor cu programe de minaj ce utilizeaza capacitatile hardware pentru sustragerea de bitcoin ;

5.       Schismele. Au aparut deja mai multe monede bitcoin, ce isi revendica fiecare mostenirea « creatorului » si suprematia la nivel mondial. In urma unor rupturi aparute in cadrul acestei « comunitati », exista in momentul de fata moneda bitcoin “clasica”, ce are o capitalizare de 200 de miliarde de dolari la nivel mondial (aproximativ nivelul PIB-ului anual al Romaniei), cat si monezile bitcoin « cash » si bitcoin « gold »,  ultimele doua gasindu-si un loc pe piata mai ales ca urmare a problemelor tehnice aparute la prima dintre ele ;

6.       Concentrarea masiva a capitalului. Conform ultimelor date publicate, aproximativ 1.000 de persoane ar detine aproximativ 40% din totalul capitalului mondial de bitcoin. Acestea mai poarta si denumirea de « balene bitcoin », iar influenta lor asupra cursului de schimb este foarte mare.

Dar de ce bitcoin are o reputatie atat de proasta? In primul rand pentru ca este unul din instrumentele preferate ale organizatiilor criminale. Una dintre cele mai celebre legaturi in acest sens a fost site-ul Silk Road specializat in vanzarea de arme si droguri. Intrebarea legitima ce s-a pus atunci a fost: De ce este lasat sa se dezvolte sub ochii autoritatilor un instrument de plata ce permite achizitia on-line a unor produse ilegale? Bineinteles, bitcoin nu este numai asta…Comertul ilegal reprezinta intre 3 si 6% din totalul comertului efectuat cu vedeta criptomonedelor. Dar incepand cu acest moment publicul larg incepe sa auda pentru prima oara comentarii negative, chiar daca majoritateta expertilor considera ca riscul de utilizare a bitcoin de catre organizatii teroriste ramane relativ scazut, din cauza ca acesta din urma nu ofera suficient anonimat.

In ceea ce priveste Blockchain, tehnologia din spatele bitcoin, sa ne amintim de Cristofor Columb… A plecat intr-o calatorie ce avea ca destinatie finala India si, cu totul intamplator, a descoperit America… Asa este si cu blockchain. Aceasta tehnologie a fost construita in anul 2008 de catre misteriosul Satoshi Nakamoto pentru a-si dezvolta propria moneda virtuala, Bitcoin. Acum, conform multor analisti, tehnologia blockchain ar revolutiona lumea, transformand multe meserii, inclusiv cele din domeniul bancar.

Marele secret al acestei tehnologii este ca practic elimina nevoia unui « tert de incredere » in securizarea tranzactiilor. De exemplu, cand cineva din Romania cumpara un calculator de pe un site internet american sau englezesc, mandateaza « un tert de incredere » pentru a securiza tranzactia : o banca, un operator de carduri, o platforma de plati pe internet… Cu blockchain nevoia acestui « tert de incredere » dispare…

Aceasta tehnologie « zguduie » meseriile bancare, dar nu numai… Sunt vizate si meseriile ce inregistreaza tranzactii / titluri de proprietate, precum cele de notar, cadastrul, asigurarile de sanatate, brokerii de energie sau cei de pe pietele de capital…Vor fi bulversate si platformele ce in momentul de fata castiga bani din intermedieri, precum Uber, Airbnb sau eBay. Aceasta tehnologie libertariana « antisistem » nu are ierarhii, nu raspunde niciunei autoritati… Este un simplu registru informatic gestionat de un program si accesat prin retele, pe care oricine il poate utiliza dupa bunul sau plac… Exista o trasabilitate ce poate fi consultata, iar istoricul este inregistrat. Forta acestui sistem este data de faptul ca nimeni nu poate modifica nici cel mai mic detaliu dintr-o operatiune deja efectuata. Plecand de la acest punct forte, sunt tari ce studiaza deja posibilitatea implementarii tehnologiei blockchain in procesele electorale, pentru ca tehnologia blockchain este un fel de tren blindat virtual inviolabil. Datele sunt introduse in vagoanele sale, criptate si primesc un cod (hash). Daca exista cea mai mica tentativa de modificare, codurile fac sa dispara legatura pe care o are calculatorul piratului cu reteaua blockchain. Cred ca si Romania ar trebui sa studieze posibilitatea utilizarii tehnologiei blockchain la alegeri.

Continutul bazei de date poate fi constituit din tot ceea ce poate fi exprimat prin coduri informatice. Dar blockchain nu este doar un seif virtual. Asociat cu aplicatii software, magnitudinea sa poate sa creasca foarte mult prin certificarea unei proprietati, garantarea unei proceduri, identificarea originii fiecarei componente a unui produs … Mai mult decat atat, este posibila incheierea directa a contractelor “destepte” (“smart contracts”) a caror dispozitii prestabilite se declanseaza automat, in momentul in care un eveniment are loc. De exemplu, un contract de casatorie poate sa prevada plata unei pensii alimentare in caz de divort. Un contract de munca sau de mandat poate sa prevada un « golden parachute » in caz de concediere… Aceasta pentru ca o aplicatie software de tip Smart Contract este asociata cu blockchain si efectueaza toate verificarile necesare. Ea poate fi vizualizata, dar nimeni n-o poate pirata. Fiecare blockchain are propria sa moneda virtuala (criptomoneda), cea mai cunoscuta fiind dealtfel bitcoin. Toate operatiunile sunt deci inregistrate in aceasta moneda, ce este convertibila in euro. Marea problema este ca in momentul de fata foarte putine tranzactii se efectueaza in criptomonede, iar volatilitatea cursului de schimb al acestora este foarte mare.

In momentul in care toate verificarile sunt realizate, operatiunea trece la Mineri. Ce sunt Minerii? Minerii sunt societati sau persoane fizice care detin calculatoare, echipamente hardware foarte puternice. In momentul in care apare o operatiune, calculatoarele minerilor se grabesc sa cripteze datele si sa le inregistreze in blockchain, asa cum este mentionat mai sus, printr-o operatiune de minaj. Reuseste numai calculatorul cel mai rapid, ce este dealtfel remunerat pentru acest lucru. Totodata, cum partile contractante nu stiu niciodata care va fi calculatorul cel mai rapid ce va realiza tranzactia, nu pot fi realizate fraude. Dealtfel, pentru a fi sigur ca va realiza o tranzactie, un miner ar trebui sa posede singur mai mult de jumatate din capacitatea calculatoarelor tuturor omologilor sai existenti la nivel mondial. Conform estimarilor specialistilor, acest lucru este imposibil. Minerii se ocupa si de crearea de moneda. O ecuatie complexa le este transmisa la fiecare 10 minute si calculatorul cel mai rapid primeste o recompensa in bitcoin. Minerii mai primesc de asemenea si comisioane pentru tranzactiile efectuate. China are cea mai ridicata rata a minerilor (80%), dar aceasta pondere va scadea pentru ca autoritatile guvernamentale au in vedere deja sa le reduca numarul, tinand cont de faptul ca sunt foarte mari consumatori de energie. Islanda este al doilea loc gazduitor de mineri, datorita climatului sau rece.

Intrand si mai mult in sfera serviciilor financiar-bancare, in primul rand putem spune ca daca exista o astfel de tehnologie in anul 2007, criza subprime nu ar fi avut loc. Titlurile tranzactionate ce aveau in spate credite indoielnice ar fi fost usor identificate si eliminate de pe piata. Pe de alta parte, in cativa ani, conform analizelor expertilor, blockchain va transforma multe din serviciile pe care bancile le factureaza acum clientilor: platile internationale, activitatile de compensare sau poate chiar cele de trading. Astfel, conform unor studii :

Ø  aproximativ 2 milioane de posturi din industria financiar-bancara vor disparea la nivel mondial in urmatorii 10 ani ca urmare a evolutiilor tehnologice, iar tehnologia blockchain va juca aici un rol important ;

Ø  bancile vor economisi la nivel mondial aproximativ 15 miliarde de dolari prin implementarea blockchain ;

Ø  societatile bancare vor trebui sa angajeze noi profile, precum expertii in criptaje si cyber-security.

Aceasta inseamna ca din ce in ce mai multe banci vor incerca sa-si insuseasca tehnologia blockchain, in loc sa astepte in mod pasiv aceste schimbari. Pentru marile grupuri financiare internationale, anul 2015 a fost anul descoperirii acestei tehnologii, in 2016 au fost efectuat teste ce au demonstrat ca tehnologia poate sa faca multe lucruri, iar incepand cu 2017 s-a trecut deja la actiune, prin demersuri concrete de implementare.

Bancile centrale (Banca Centrala Europeana, Banca Suediei, Banca Japoniei,…) studiaza in acest moment impactul unei eventuale migrari de la monedele clasice catre monede virtuale garantate de o tehnologie blockchain. Start-up-uri, Fintech, fonduri de capital risc sunt deja angajate in proiecte ce lucreaza la implementari blockchain.

In sfarsit, cred ca cea mai mare provocare va fi generata tocmai de contradictia ce exista intre vocatia initiala libertariana si antisistem a blockchain si modul in care interactioneaza aceasta tehnologie cu bancile centrale, regulatorii sistemului financiar-bancar si cu bancile in general. Vom putea vorbi despre un blockchain reglementat sau se va « dereglementa » sistemul financiar-bancar? Este greu de spus in momentul de fata. Cert este ca aceste schimbari nu vor fi impuse prin decret, ci vor fi generate de piata si de interactiunile ce vor aparea in interiorul sau.

Florin Luca, Chief Economist CEC Bank

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470