• Leu / EUR4.9429
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.6098
Opinii

Ce se întâmplă cu dosarele Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, după desfiinţarea acesteia?

OPINIA SPECIALISTULUI

Ce se întâmplă cu dosarele Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, după desfiinţarea acesteia?

Mihai Mareş, Managing Partner, Mareş & Mareş

La data de 11 martie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 49/2002 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Dincolo de faptul că statuează, încă din primul articol, desfiinţarea Secţiei, punând astfel capăt unei aprinse şi îndelungate controverse, legea prevede ce  se întâmplă cu cauzele care erau până acum de competenţa acesteia.

Noul act normativ stabileşte că infracţiunile comise de judecătorii şi procurorii CSM,  ICCJ, judecătorii de la curţile de apel (civile şi militară), procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de apel, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale, sunt de competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Sunt, în schimb, de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe.

Dar nu orice procuror din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel sau din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică poate efectua urmărirea penală în aceste cauze, ci doar procurorii anume desemnaţi de lege şi care îndeplinesc anumite condiţii şi parcurg o procedură reglementată legal de lege pentru a dobândi această calitate.

Condiţiile impuse de lege au în vedere vechimea în funcţia de procuror (minim 15 ani pentru Parchetul ICCJ , minim 12 ani în cazul parchetelor de pe lângă curţile de apel), calificativul foarte bine la ultimele două evaluări şi  lipsa sancţiunilor disciplinare în ultimii 3 ani, conduita morală ireproşabilă şi experienţa profesională semnificativă în efectuarea sau supravegherea urmăririi penale.

Direcţia Resurse Umane şi Organizare din cadrul CSM verifică dacă aceste condiţii sunt îndeplinite şi alcătuieşte documentaţia necesară. Pe baza acesteia,  Plenul Consiliului formulează propuneri de desemnare, adresate procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acesta din urmă face desemnarea, pentru o perioadă de patru ani. Procurorul general poate să refuze desemnarea; refuzul se motivează.

La finalul perioadei de patru ani, desemnarea poate să fie reînnoită, pentru încă patru ani, urmându-se aceeaşi procedură.

Calitatea de procuror anume desemnat încetează în caz de ineficienţă profesională, de aplicare a unei sancţiuni disciplinare, în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei pentru mai mult de trei luni, la schimbarea locului de muncă al procurorului (detaşare, delegare, transfer) sau la cererea acestuia.

Propunerea de încetare a calităţii se face tot de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar cel care dispune este, în mod simetric, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ce se întâmplă însă cu dosarele aflate în lucru în acest moment la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie? In termen de 60 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a legii, ele se transmit fie Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fie parchetelor de pe lângă curţile de apel.

Actele efectuate în aceste dosare de procurori din cadrul Secţiei rămân valabile. Dacă, însă, sunt contestate actele efectuate şi măsurile luate de procurorii din cadrul Secţiei anterior modificării legii, plângerea se rezolvă de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ.

Se vor trimite parchetelor competente şi dosarele deja soluţionate, aflate în arhiva Secţiei, doar că în acest caz termenul este mai lung - 180 de zile lucrătoare.

Dacă într-un dosar clasat se formulează o plângere împotriva soluţiei, aceasta se rezolvă de  procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ. Procurorii parchetelor  de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află cauzele vor participa la judecarea acestor dosare.

Există însă şi aici o particularitate: dacă într-un astfel de dosar procurorul exercită o cale de atac, aceasta nu mai poate să fie retrasă decât de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În ceea ce priveşte procurorii din cadrul Secţiei,  aceştia se întorc la parchetele de unde provin şi îşi redobândesc gradul profesional avut anterior numirii în cadrul structurii specializate, precum şi salarizarea corespunzătoare acestuia.


Articolele de tip advertorial publicat pe zf.ro sunt marcate cu (P), Publicitate, Advertorial, Articol cu conţinut publicitar sau Opinia Specialistului. 

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9429
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9423
Azi: 4.6098
Diferență: -0,2078
Ieri: 4.6194
Azi: 5.8083
Diferență: -0,1942
Ieri: 5.8196
Azi: 4.8066
Diferență: -0,0852
Ieri: 4.8107