Este uimitor cum politicienii romani isi aduc aminte de lucrurile cu adevarat importante din perspectiva functiilor pe care le ocupa doar atunci cand sunt aproape de buza prapastiei. Cel mai recent exemplu e dat chiar de Adrian Nastase, care a revenit la discursul despre "cele doua Romanii" doar dupa ce i-a fost clar ca a pierdut o batalie politica. Fostul premier a vorbit, in premiera pentru acest mandat, despre ruptura dintre politicieni si restul populatiei, dintr-o perspectiva corecta si apreciabila, dar intr-un moment in care orice gest facut nu prea mai conteaza in ochii electoratului.
Se recurge la dialogul real cu populatia doar atunci cand celelalte mijloace politice sunt epuizate. Si nici macar nu se face din obligatie fata de electorat, fiindca presiunea nu e din partea alegatorilor, ci din partea intereselor politice si personale periclitate. Diferenta dintre Traian Basescu si Adrian Nastase nu este aceea ca primul este moral si atent cu poporul, iar al doilea nu, ci aceea ca primul foloseste discursul relevant pentru populatie ca instrument constant de actiune politica si nu ca surogat, in lipsa altor instrumente mai bune. Niciunul nu e preocupat cu adevarat de semnificatia, pentru populatie, a ceea ce spune, ci de efectele pe care cuvintele sale le au asupra colegilor din politica. O dovada a logicii inversate preferate de politicieni: s-ar putea crede ca presedintele urmareste sa-si maximizeze puterea pentru a o putea folosi ulterior in slujba poporului; este mai probabil insa ca, in realitate, mecanismul este invers - presedintele vorbeste de popor pentru a obtine beneficii politice.
Asa se explica de ce, in toate aceste luni, cel care a pierdut cel mai mult de pe urma activitatii curente a vietii politice a fost tocmai cetateanul. El este cel abandonat si plasat undeva in zona marginala a intereselor politicienilor. Intoarcerea cu fata catre el se face nu in functie de problemele cu care el se confrunta, ci in functie de problemele cu care politicienii se confrunta.
In aceste zile, una din stirile aproape neobservate din tumultul cotidian a fost aceea ca, la rezultatele testelor nationale din sistemul de invatamant, rata de promovare la limba si literatura romana a fost de doar 49,5%, iar cea la matematica - de 55%. Cifrele releva o situatie prea putin discutata: numarul elevilor cu o rata de promovabilitate la materiile de baza este extrem de ingrijorator. Scoala romaneasca produce mult mai putini elevi decat in ultima decada, iar acestia sunt, in proportie de 50%, slabi cunoscatori ai limbii materne si ai matematicii (ca element de comparatie, in Statele Unite, aceasta pondere este in jurul a 70%). Un astfel de semnal ar trebui sa trezeasca cel putin o mimare a alertei din partea responsabililor politici, cata vreme elevii testati in prezent fac parte din generatiile care vor compune populatia activa de maine. Iar o populatie activa needucata nu poate nici sa contribuie la dezvoltarea economica, dar nici sa aiba pretentia de emancipare sociala si politica. Altfel spus, crescand generatii de tineri slab educati, asiguram un viitor in care populismul si extremismul vor fi mult mai aderente decat cultura democratica participativa si valorile economiei libere.
Fie si pentru ca ne confruntam cu o scadere demografica galopanta, un astfel de semnal legat de nivelul de pregatire al cetatenilor de maine ar fi suficient de relevant pentru a ridica semne de intrebare legate de securitatea nationala. In orice caz, mai relevant decat temerile privind o exacerbare a radicalismului secuiesc sau privind implicarea Romaniei in confruntarile din Transnistria sau din Nagorno-Karabah.
In tot acest timp, Europa de care ne apropiem tot mai mult are obiective care par desprinse din alta lume decat a noastra: se doreste ca fiecare cetatean al Uniunii Europene sa cunoasca, pe viitor, pe langa limba materna, cel putin alte doua limbi straine. Evident, mai e mult pana acolo, in conditiile in care ultimul Eurobarometru arata ca doar 28% din cetatenii UE stapanesc doua limbi straine. Faptul ca politicienii europeni isi propun astfel de obiective concrete pentru un viitor care nu e unul imediat arata o cu totul alta atitudine fata de viata cetatenilor pe care ii reprezinta.
In Romania, nu numai ca guvernantii nu discuta public despre proiecte atat de ambitioase, dar nu se gandesc aproape deloc la strategii de viitor. Toate actiunile sunt prezente si, aproape mereu, se refera la diverse dispute si interese politice de moment. Mai mult, se remarca o evidenta dificultate in lansarea, de catre un singur grup politic, a mai multor mesaje in acelasi timp, catre diverse categorii de electorat. Dialogul se face pe rand, treptat si, cel mai important, mediat. Si asta pentru ca realitatea a demonstrat ca, daca alesii vorbesc despre mai multe teme, risca sa piarda prim-planul mediatic. Aceasta inseamna ca dialogul cu cetatenii nu exista in realitate, relevant fiind doar dialogul cu reprezentantii mass-media. Pe parcurs, temele preluate sunt doar cele care pot deveni subiect de prima pagina in ziare, indiferent daca acestea au sau nu legatura cu viata cetatii. De aceea, agenda politicienilor este mai mult marcata de ce se intampla in lup-ta pentru posturile de la Camera Deputatilor, sau pentru posturile de la CNSAS, sau pentru privilegiile diverselor servicii secrete.
Despre educatie, probabil se va mai vorbi. Atunci cand mass-media va descoperi alte profesoare agresate de elevi violenti sau cand un alt fost puscarias isi va taia iubita langa biroul directoarei liceului. Sau, de ce nu, atunci cand interesele politice vor alimenta noi conflicte in relatia dintre ministrul democrat al educatiei si premierul liberal al guvernului. Filosofii greci spuneau ca e imposibil pentru un om sa invete ceea ce crede ca stie deja. Or, in Romania, politicienii cred ca stiu cum sa reprezinte cu adevarat societatea si electoratul. Adica sa vorbeasca pe limba poporului, ceea ce, de fapt, nu se intampla. Din care cauza clasa politica romaneasca devine la fel de analfabeta ca si populatia pe care o reprezinta.
* Dan Sultanescu este analist politic la Institutul PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
