Mulţi specialişti în macroeconomie şi finanţe publice au dat ca sigură creşterea taxelor în 2015 pentru că, spuneau ei, în condiţiile scăderii CAS cu 5%, ale majorării cheltuielilor de apărare şi ale restrângerii deficitului pentru satisfacerea Compactului fiscal, lipseau circa 10, până la 15 miliarde de lei ca să se închidă bugetul. Astfel, se afirma că ar fi trebuit să crească deficitul bugetar până la peste 3% din PIB în 2015 faţă de cel prognozat de 2,2% din PIB în 2014.
Şi iată că, hocus-pocus, Ministerul de Finanţe, cu toate că nu mai este ”vrăjitorul” Gheorghe Gherghina (fost secretar de stat în finanţe, acum în CA al BNR) la butoane, reuşeşte totuşi să iasă cu un deficit de 1,8% din PIB pe cash, care satisface şi condiţiile consolidării fiscale pe ESA, adică micşorarea deficitului, dar şi vestitul MTO (Medium Term Objectives, adică încadrarea într-un deficit bugetar structural de circa 1% din PIB-ul potenţial).
Ce s-a întâmplat şi cum dintr-odată au fost găsite cele 10-15 miliarde de lei necesare de care vorbeau specialiştii menţionaţi? În primul rând, pentru prima dată după 1990, bugetul prevede un minus la cheltuielile de bunuri şi servicii, precum şi la cele de personal.
Aşa cum Ziarul Financiar a solicitat de nenumărate ori ca soluţie pentru a lăsa mai mulţi bani în economie la dispoziţia companiilor, a fost balansată scăderea CAS de la venituri cu micşorarea cheltuielilor de bunuri şi servicii.
Ce înseamnă asta? Că în economie vor rămâne circa 5 miliarde de lei la dispoziţia companiilor din scăderea CAS, finanţată din reducerea cheltuielilor de bunuri şi servicii ale statului, pe toate liniile bugetare – buget de stat, instituţii autofinanţate şi bugete locale. Cheltuielile de bunuri şi servicii vor scădea cu 4%, adică 1,6 miliarde de lei, până la 39,7 miliarde lei.
O altă sursă a finanţării scăderii CAS este scăderea cheltuielilor de personal tot cu 4%, de la 50,2 la 48,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă încă 1,9 miliarde de lei. Multă vreme consilierii economici ai premierilor şi chiar miniştrii de finanţe au susţinut că reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii este imposibilă, pentru că jumătate din acestea merg în materiale sanitare, medicamente şi echipamente medicale.
Pe partea de cheltuieli salariale spaţiul de manevră a fost mai mare pentru că s-a terminat de achitat în 2014 o mare parte din restanţele salariale câştigate în instanţă de angajaţii statului. Însă, cu toate aceste ajustări necesare, misiunea guvernului ar fi fost mult mai grea dacă ar fi executat în 2014 bugetul asumat la nivelul cheltuielilor şi veniturilor şi nu ar fi restrâns masiv investiţiile, cu 12%.
Vestita întâlnire de la Cotroceni când preşedintele Băsescu le-a dat lecţii premierului Victor Ponta şi ministrului de finanţe Ioana Petrescu despre MTO a fost până la urmă probabil un declanşator al temerii la Finanţe. Pur şi simplu guvernul a oprit investiţiile pentru a se încadra într-un deficit mai mic anul acesta, astfel încât şocul reducerii deficitului în 2015 să fie mai mic.
Aceasta este explicaţia principală a închiderii bugetului pe 2015: reducerea drastică, cu efecte negative multiple în economie a investiţiilor în 2014.
Dar ce slăbiciuni mai are bugetul pe 2015? Chiar dacă plusul de venituri la Bugetul General Consolidat este de doar 3,5 %, o estimare mult mai conservatoare faţă de anii anteriori şi aproape la jumătate faţă de creşterea nominală a PIB-ului de 5,5%, există unele capitole unde prognozele se pot dovedi prea optimiste şi anume: estimarea de creştere cu 10% a impozitului pe venit şi salarii şi creşterea cu 7 % a încasărilor din impozitul pe profit. Nu mai vorbim de supraestimarea absorbţiei fondurilor de la UE, care ar trebui să contribuie cu 18,7 miliarde de lei, adică cu 24 % mai mult faţă de anul 2014, ceea ce este foarte puţin probabil. Pe zona de cheltuieli, un semn de întrebare este creşterea de doar 4% a asistenţei sociale în condiţiile în care este asumată o creştere cu 5% a pensiilor.
În fine, aşa cum a remarcat un coleg cameraman de la emisiunea ZF Live, după ce am dezbătut în această săptămână cifrele bugetului, esenţialul este că dacă adunăm cheltuielile de personal cu cele de asistenţă socială, rezultă că jumătate din Bugetul Consolidat merge la pesnii, salarii şi ajutoare sociale, iar investiţiile, adică viitorul, primesc numai 18% din banii noştri.
