În pofida dezastrului din infrastructură, educaţie şi sănătate, domenii subfinanţate cronic, niciun ministru sau responsabil din aceste sectoare nu a ieşit ieri cu solicitări de majorare a banilor primiţi de la buget. Cei mai vocali au fost însă procurorii, care au solicitat majorări de alocări.
Bugetul procurorilor de 709 milioane de lei (0,2% din totalul cheltuielilor bugetare) a fost principalul subiect de dezbatere al zilei de ieri, zi în care guvernul a pus în dezbatere publică legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor care prevăd venituri consolidate de 226 miliarde de lei şi cheltuieli consolidate de 239 de miliarde de lei.
Nemulţumirile au plecat de la bugetul alocat Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care ar vrea un buget propriu şi nu inclus în cadrul bugetului Ministerului Public.
În acest moment, România are trei categorii de parchete: DNA, DIICOT şi parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie, toate incluse în Ministerul Public. La sfârşitul zilei de ieri ministrul bugetului Darius Vâlcov a spus că va da procurorilor banii pe care îi cer.
Singurul minister care a comentat bugetul a fost Ministerul Sănătăţii. Ministrul de resort Nicolae Bănicioiu a susţinut că bugetul ce i-a fost repartizat a fost echilibrat. Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost redus cu 18% faţă de anul trecut.
Bugetul pe 2015 este construit pe o creştere economică de 2,5% şi prevede venituri consolidate de 226,3 miliarde de lei şi cheltuieli de 239,3 miliarde de lei, cu un deficit de 14 miliarde de lei (1,8% din PIB).
Ca noutate faţă de anul trecut, bugetul este mult mai conservator. Este construit pe venituri de sub 32% din PIB, iar creşterea de venituri prevăzută este modestă, de doar 3,5%. În 2014, creşterea de venituri planificată a fost de 8%. Faţă de anul curent, cheltuielile de investiţii sunt prevăzute să crească cu 24%, până la 44 de miliarde de lei, dar problema este că guvernul se bazează pe fonduri europene pentru creşterea investiţiilor, a căror absorbţie ar urma să crească cu nu mai puţin de 22%.
Dar din ce va proveni creşterea cu 2,5% a PIB în 2015? În 2014 creşterea a provenit din cererea internă. Pentru anul viitor se aşteaptă ca exporturile să aibă o contribuţie negativă. Se merge pe ideea că va veni o pondere mai mare din cererea internă, din revenirea investiţiilor, ceea ce este improbabil. Anul acesta nu s-au făcut investiţii şi contribuţia a fost negativă.
Consumul privat are o contribuţie de 2,1% la creşterea economică prevăzută de 2,5%, potrivit raportului care însoţeşte bugetul pe 2015.
Au contribuit Andrei Cîrchelan, Andreea Neferu, Gabriel Razi şi Corina Mirea
