Scandalul adoptiilor internationale s-a dovedit a fi doar un sindrom al unei boli acute de care sufera clasa politica de la Bucuresti. Este, pe de o parte, vorba despre credibilitatea Romaniei in raport cu institutiile internationale, dar si de locul pe care si-l asuma intr-un diferend cu bataie mai lunga, cel dintre unele tari europene si Statele Unite.
Adoptiile iternationale au iritat Bruxelles-ul in ansamblul reprezentantilor diferitelor institutii pan-europene, si nu doar cativa europarlamentari, asa cum incearca Guvernul roman sa acrediteze ideea ca diferentele ideologice ii anima pe parlametarii de dreapta care au cerut suspendarea negocierilor de aderare la UE. Nu este vorba nici de campanie electorala, nici de un spijin pe furis pe care l-ar acorda Oostlander si Nicholson (conservator primul si liberal-democrat al doilea) partidelor de dreapta din Romania. Este vorba pur si simplu de un angajament nerespectat sau, altfel spus, e o chestiune de onoare - cand spui ca nu mai faci un lucru (ca nu mai aprobi infierea copiilor peste hotare) nu este acceptabil sa continui sa faci acel lucru, dar cu oarecare masura. Nici chiar daca o cer expres lideri ai unor tari care conteaza. Dar memorandumul incalcat al adoptiilor a adus vorba si de alte lacune pe care Romania nu a reust sa le depaseasca. De trei ani, in rapoartele anuale de tara ale Comisiei Europene (institutia cea mai implicata si mai aplicata in negocierle de extindere) au aparut deficite de democratie. Asa pot fi numite problemele pe care le-a semnalat UE. De trei ani, UE arata cu degetul ca puterea se amesteca prea mult in treburile justitiei, ca presa este intimidata si constransa de aceiasi oameni ai puterii, fie ei de la centru sau din teritoriu. Tot in ultima vreme, s-au inmultit si chiar s-au invartosat avertismentele Uniunii Europene privind nivelul ingrijorator al coruptiei. Va mai amintiti, probabil, ca s-a vorbit, tot intr-un raport anual de tara, despre coruptie institutionalizata, despre varfurile cele mai inalte ale admnistratiei - or asta inseamna tot politicieni, pentru ca, din pacate, de mai mult de patru ani, functionarii publici, cei care reprezinta administratia, sunt girati, tolerati, si iar constransi, de politicieni.
Asadar, aceste probleme nu sunt noi, iar Guvernul nu afla acum de ingrijorarile Uniunii Europene. Ele doar au rabufnit odata cu stirea ca un angajament ferm, solicitat in mod categoric (este vorba despre moratoriu) a fost incalcat. Sunt de luat in seama si ingrijorarile PSD, ca si ale lui Ion Iliescu privind aparitia unei reticente la Bruxelles fata de extindere. La 1 mai, toata lumea o stie, dar in termeni practici de atunci se va si simti cat costa largirea UE cu inca 10 state. Probabil ca exista curente care isi pun problema cat va costa si din 2007, cu doua noi state, care sunt mai numeroase si mai putin dezvoltate, mai nereformate, in comparatie cu acelea care intra acum in Uniune. Or, in astfel de conditii, cu atat mai mult conteaza fiecare pas pe care il face autoritatea de la Bucuresti, oric culoare politica va fi avand ea. Conteaza si angajamentele asumate si daca ele sunt respectate sau nu.
Pe de alta parte, iritarea Comisiei Europene a venit si din afacerea Bechtel, dupa numele firmei agajate sa faca o autostrada cum nu s-a mai vazut pana acum in Romania - o legatura concreta cu civilizatia occidentala. Pe banii Europei, guvernul insa a considerat ca poate angaja o firma ameicana, fara sa respecte una dintre legile esentiale al economiei de piata - licitatia. Din nou, autoritatile romane au considerat ca este plauzibil sa se vaite cat de greu pot impaca si rigorile UE, si pretentiile americane. In ultima vreme, de altfel, mai multe subiecte au parut sa arate ca Romania este prinsa intre ciocanul UE si nicovala SUA. In chestiuni care tin de strategia de securitate, in implicarea in razboiul din Irak, in chestiunea adoptiilor. Oricate de contrastante ar fi solicitarile care ar veni dintr-o parte sau din cealalta, important este ca Romania sa poata sa convinga, atunci cand respinge o cerere, ca este credibila. Atunci cand senatorii americani sau chiar presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi (daca sunt reale listele care i-ai parvenit liderului PD Traian Basescu) au cerut ridicarea moratoriului, Guvernul roman ar fi trebuit sa-i convinga ca are un cuvant de respectat, iar unde onoare e, si respectul vine de la sine. In chestiunea afacerii Bechtel, daca licitatie ar fi fost, poat ca nu mai avea Comisia Europeana un argument atunci cand isi exhiba supararea.
Problema este ca, oricator interese divergente ar trebui sa le raspunda Romania, important este sa se prezinte ca un partener credibil.
In aceste cazuri, din pacate, nu poate incapea motivatia "cum sa ne impartim intre UE si SUA?" Raportul Romaniei si cu SUA, si cu UE nu se defineste prin cum anume rezolva problema adoptiilor internationale sau cu cine construieste autostrada Brasov-Bors. Totul tine de credibilitate. Iar inainte de asta, si de o parte si de cealalta a Atlanticului, in primul rand conteaza daca Romania este stat de drept, daca in aceasta tara coruptia nu ajunge la cele mai inalte niveluri si daca presa este libera. Acestea, toate, inainte de toate.
Cronologia diferendumului dintre Romania si Uniunea Europeana in problema incalcarii moratoriului adoptiilor
22 ianuarie - Baroneasa Emma Nicholson, raportorul pentru Romania al Parlamentului European, acuza Guvernul de la Bucuresti ca a incalcat moratoriul asupra adoptiilor internationale (instituit in decembrie 2001). Emma Nicholson anunta ca Guvernul a aprobat trimiterea in Italia, spre infiere, a 105 copii, la o solicitare expresa a premierului italian Silvio Berlusconi adresata prim-ministrului Adrian Nastase
@ Parlamentarul conservator, olandez, preseditele Comisiei de politica externa a Partidului Popular European (majoritar in Parlamentul European), Arie Oostlender, cere suspendarea negocierilor de aderare Romaniei la Uniunea Europeana - anunta ca va face o cerere scrisa in acest sens, prin formula unui amendament la Raportul de tara al Parlamentului European.
23 ianuarie - Guvernul recunoaste ca a aprobat cele 105 adoptii in Italia.
Adrian Nastase minimalizeaza solicitarea lui Oostlander. Premierul roman sustine ca "deptatul are problema personala". "Deputatul respectiv est crestin-democrat. Noi am facut un lucru oribil - n-am lasat PNTCD sa intre in Parlament. Daca e cineva de vina, e poporul roman ca, diupa ce au condus patru ani, nu i-am ales pe cei de la PNTCD, care erau filiala din Romania a domnului deptat crestin-democrat", a spus Adrian Nastase.
Adrian Nastase anunta ca asteapta un proiect de lege de la Uniunea Europeana in problema adoptiilor.
29 ianuarie - Opozitia cere Guvernului sa faca publice documentele prin care a aprobat adoptiile peste moratoriu.
30 ianuarie - Guvernul spune ca astfel de documente nu sunt publice.
@ Arie Oostlender face publica intentia de a depune amendamete critice la adresa Romaniei, printre care si cel de suspendare a negocierilor de aderare. Emma Nicholson anunta ca sustine demersul europarlamntarului olandez.
31 ianuarie - Adrian Nastase spune ca amendamentele de suspendare a negocierilor sunt "o actiune cu o anumita conotatie politica". Cei doi europarlamentari critici la adresa Romaniei sunt catalogati ca fiind "in campanie electorala", "interesati sa fie realesi in Parlamentul European".
@ Gunther Verheugen este citat de catre premierul Nastase, in urma unei discutii telefonice intre cei doi, cu declaratia potrivit careia "Romania a pierdut 10 ani cu guverne incapabile, iar actualul executiv este singurul cu rezultate concrete".
1 februarie - Opozitia cere demisia Guvernului pentru ca pericliteaza aderrea Romaniei la UE. PRM vorbeste de o motiune de cenzura.
3 februarie - expira termenul pana la care pot fi depuse amendamentele la raportul asupra Romaniei din Parlamentul European. Apar trei amendamente ale lui Arie Oostlander in care este criticata evolutia reformelor in Romania. Lor li se adauga o alta serie, in care se cere explicit suspendarea negocierilor de aderare a Romaniei la UE, pana cand autoritatile nu revin la normal in privinta respectarii domniei legii (depolitizarea justitiei), nu este asigurata libertatea presei i nu se imbunatateste regimul de protectie a copilului, precum si regimul din inchisori. Amendamentele sunt semnate de Arie Oostlander, de Emma Nicholson, precum si de Joost Lagendijk si Michael Cashman.
4 februarie - Cotidianul britanic Daily Telegraph publica extrase dintr-o scrisoare pe care i-o atribuie comisarului european pentru extindere, Gunther Verheugen, in care acesta il avertizeaza pe premierul roman ca nu sunt indeplinite criteriile politice de aderare la UE. Este vorba despre drepturile omului, considerate a fi incalcate prin aprobarea celor 105 adoptiilor internationale peste moratoriu. Comisarul avertizeaza ca este posibil ca Romaniei sa-i fie sistate fondurile europene pentru protectia copilului si sa-i fie cerute inapoi cam 60 de milioane euro in acest sens. Guvernul anunta ca i-a raspuns lui Verheugen.
5 februarie - Adrian Nastase cere ancheta PNA pe tema adoptiilor din ultimii 10 ani. Adrian Nastase anunta ca Guvernul nu mai asteapta recomandarile UE in privinta legii adoptiilor si va trimite Parlamentului proiectul pe care il are deja.
6 februarie - Ion Iliescu anunta ca va cere lamuriri de la Guvern in privinta adoptiilor peste moratoriu. Presedintele Romaniei crede ca largirea UE cu cele 10 state care adera de la 1 mai a.c. a determinat un anumit scepticism la Bruxelles in privinta statlor care urmeaza.
@ PRM cere aliantei PD-PNL sa sustina motiunea de cenzura pe tema adoptiilor. Alianta va decide astazi daca sprijina demersul.
7 februarie - Emma Nicholson vine la Bucuresti pentru a discuta cu autoritatile despre adoptiile internationale.
@ Partidul Popular European, prin grupul sau majoritar de parlamentari (222) isi insuseste criticile din amendamntele lui Oostlander la adresa autoritatilor romane. Grupul popular din PPE nu doreste suspendarea negocierilor cu Romania, dar cere monitorizarea stricta a situatiei din justitie, precum si indepartarea fostilor securisti.
adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
