Factorii de decizie si nu numai s-au intrebat cum ar putea fi afectata Romania de turbulentele financiare din SUA si din economiile europene avansate. O ipoteza este ca aceste turbulente nu vor avea niciun efect asupra Romaniei. Conform acesteia, Romania - fara expunere in zona subprime - ar fi un paradis sigur pentru investitorii care nu vor sa-si asume riscuri suplimentare in SUA si in Europa, unde inca ies la iveala efectele crizei subprime. Astfel, este de asteptat ca influxurile de capital sa continue si boom-ul economic sa persiste.
O alta ipoteza este ca de fapt turbulentele financiare sunt benefice pentru Romania in aceasta etapa a ciclului economic. Investitorii straini cu aversiune la risc prefera sa-si tina banii in buzunar si sa evite pietele emergente printre care se numara si Romania, ceea ce va reduce influxurile intr-un moment in care economia se supraincalzeste tocmai din cauza intrarilor excesive de capital. Conform acestei ipoteze, economia romaneasca va incetini treptat si se va indrepta catre un soft landing.
Cu toate acestea, o a treia ipoteza - mai putin optimista decat celelalte - este ca efectele turbulentelor financiare vor ajunge in Romania cu o intarziere greu de anticipat, dar cand efectele indirecte vor lovi, consecintele reale si financiare vor fi atat de mari, incat Romania s-ar putea confrunta cu o incetinire economica accentuata si tumultoasa.
Cu aceste diagnostice divergente si fara un bol de cristal ce ar trebui sa faca un factor de decizie? Incepem prin a mentiona ca implicatiile initiale ale scaderii preturilor locuintelor in SUA asupra economiei mondiale nu au fost intelese corect, inclusiv de catre FMI, iar ceea ce va urma este evident. Desi, conform estimarilor FMI, in ultimii sase ani o scadere de 1 procent a economiei SUA a avut ca rezultat o scadere de circa 0,5 procente a economiilor emergente din Europa in urmatoarele patru trimestre, canalele de transmitere si dimensiunea efectelor in actualul ciclu economic ar putea fi diferite. In orice caz, sunt doua principii confirmate in timp care ar trebui sa le fie de folos autoritatilor din domeniul politicii fiscale: "sa nu faci rau", regula pe care trebuie sa-l urmeze doctorii in relatia cu pacientii lor, si "sa speri la ce este mai bun, dar sa te pregatesti pentru ce este mai rau", abordarea prudenta pentru orice situatie neprevazuta.
Cresterea puternica a PIB din primul trimestru sugereaza ca economia romaneasca urmeaza scenariul conform caruia boom-ul economic continua. Economia a inregistrat o crestere robusta, toate categoriile de intrari de capital au ramas puternice, iar cresterea salariilor an la an s-a accelerat. In acelasi timp, economia ar putea fi in varful ciclului, in functie de comportamentul consumatorilor - este posibil ca unii dintre acestia sa fi atins deja limita superioara a indatorarii - si al firmelor. Dar, in acest moment, nu dispunem de suficiente date pentru a stabili care dintre cele trei scenarii mentionate anterior se va materializa. Scenariul conform caruia boom-ul economic continua - urmat de o incetinire accentuata - este in mod evident cel mai problematic din punct de vedere al politicilor economice, in special al politicii fiscale, care nu este suficient de supla pentru a face fata schimbarilor bruste. Acesta este scenariul pentru care ar trebui sa se pregateasca autoritatile.
In opinia noastra, un deficit de cont curent mare si nesustenabil, o piata a muncii tensionata si o inflatie mult deasupra tintei bancii centrale sugereaza ca economia romaneasca si-a atins limitele capacitatii de crestere. Astfel, conform principiului "sa nu faci rau", politica fiscala nu ar mai trebui sa alimenteze expansiunea cererii sectorului privat.
Pozitia fiscala a Romaniei - in special daca ne uitam la valorile scazute ale datoriei publice - este relativ stabila. Totusi, ar fi fost indicat sa se raspunda boom-ului sectorului privat printr-un buget aproape echilibrat, in conformitate cu tinta de deficit bugetar pe termen mediu convenita de 1 procent din PIB. Asa cum s-a demonstrat in alte tari din regiune, o asemenea politica fiscala nu ar impiedica cresterea cheltuielilor pentru infrastructura, deoarece incasarile foarte mari din impozite si taxe creeaza suficient spatiu pentru asemenea cheltuieli suplimentare, fara a majora deficitul. In acest an, in contextul alegerilor parlamentare se impune mentinerea disciplinei salariale in sectorul public si respingerea masurilor populiste de crestere a cheltuielilor sociale sau de reducere a taxelor si impozitelor. Din pacate, este posibil ca Romania sa rateze sansa de a crea rezerve sub scenariul de continuare a boom-ului pentru a se proteja impotriva unei eventuale incetiniri bruste.
Intelegem ca, urmare a cresterii economice superioare, guvernul intentioneaza sa opereze o noua rectificare bugetara pentru a cheltui toate veniturile prognozate si chiar mai mult. Aceasta ar fi o greseala. Credem ca veniturile suplimentare aferente continuarii boom-ului economic trebuie economisite pentru a permite expansiunea fiscala atunci cand intrarile de capital si economia vor incetini semnificativ. Altfel, scenariul de incetinire brusca ar putea sa exercite o presiune puternica asupra pozitiei fiscale, deoarece incasarile de venituri bugetare scad, iar posibilitatea de folosire a stabilizatorilor fiscali automati va fi limitata din cauza lipsei de prudenta fiscala din timpul boom-ului. Aceasta politica fiscala prociclica va accentua scaderea economica in aceeasi masura in care a amplificat si boom-ul economic.
Ca si in alte tari, in Romania, gestionarea boom-ului economic s-a dovedit a fi dificila: dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat - din cauza consumului si investitiilor persistente, in exces fata de veniturile disponibile -, iar inflatia si-a aratat chipul hatru. Politica fiscala a alimentat dezechilibrele prin cheltuirea veniturilor aferente cresterii suplimentare (ceea ce a condus la deficite fiscale mai mari). Acum, ajungem in punctul in care comportamentul sectorului privat se poate situa mult deasupra nivelului de echilibru si poate conduce la schimbari bruste de situatie. Tarile baltice ofera un exemplu graitor privind consecintele unui astfel de comportament. Dupa cativa ani de crestere economica cu doua cifre si exuberanta generala, astazi aceste tari inregistreaza o crestere economica modesta sau chiar recesiune, ceea ce intarzie procesul de convergenta si genereaza efecte negative asupra finantelor publice.
Principiile "sa nu faci rau" si "sa te pregatesti pentru ce este mai rau" impun guvernului sa acumuleze rezerve astazi pentru a face fata unei posibile moderari a comportamentului sectorului privat maine. Inca mai este timp pentru ca guvernul sa urmeze in politica fiscala aceste principii care s-au confirmat de-a lungul timpului.
Juan J. Fernendez-Ansola este reprezentant regional al FMI, iar Albert Jaeger este seful misiunii FMI pentru Romania si Bulgaria
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
