Comportamentele umane in diversele faze ale crizelor financiare sunt standard:
Totul incepe cu schimbarea perceptiilor unei parti din populatie asupra unor aspecte legate de viitor, dupa care are loc o crestere a preturilor in domeniul cel mai afectat de aceasta schimbare de perceptii.
Urmeaza inovatia in sectorul financiar, soldata cu accesul usor la credit in domeniul de interes pentru tot mai multi indivizi. In faza a patra, pe piata creste numarul tranzactiilor si izbucnirea crizei depinde de aparitia cat mai multor tipi de initiativa care sa intre in joc. Faza a cincea este cea a euforiei unde are loc navala naivilor care spera sa obtina aceleasi avantaje ca si cei dinaintea lor. Orice avertisment privind nesustenabilitatea sistemului de facut bani este ridiculizat. In faza urmatoare insiderii isi iau profiturile. Urmeaza panica si prabusirea.
Aceste tipare de comportament au fost descrise pentru prima data de Hyman Minsky, profesor la Universitatea din California si au ajuns sa fie cunoscute in teoria si practica economica sub numele de momente Minsky
In cazul prezentei crize financiare internationale totul a inceput cu scaderile masive ale dobanzilor de referinta in anii 2000 pe piata americana si cresterea pretului locuintelor. Accesul usor la credit a fost facilitat - asa cum mentiona recent Martin Wolf in Financial Times - de inovatii de genul securitizarii. Acestea au dus la creditele de tip ninja in care cei ce dadeau imprumuturile priveau restituirea acestora ca problema altora. Euforia a inceput sa se manifeste si prin cumpararea de locuinte pentru inchiriere sau revanzare, fenomenul intinzandu-se masiv si in Europa (indeosebi in Spania si Anglia). In mod simetric, bancile au reactionat prin participatii masive in fonduri de hedging si in produse structurate. A urmat extragerea profiturilor de catre cei avizati, caderea preturilor si panica actuala.
Desi fazele de mai sus sunt valabile pentru sisteme financiare bine structurate care permit crearea de instrumente financiare sofisticate se poate totusi spune ca si comportamentele investitorilor la Caritas sau in celelalte scheme piramidale romanesti au fost adevarate momente Minsky. Am avut o schimbare de perceptie care a atins forma extrema a dorintei de imbogatire peste noapte in contextul trecerii la capitalism. Aceasta era insotita de cresterea preturilor bunurilor de consum si de gasirea inovatiei financiare numita Caritas, care a oferit solutia accesului la bani pentru tipii cu initiativa. A urmat intrarea masiva a naivilor - indeosebi pensionar - apoi euforia, in care febra jocului piramidal a cuprins mase largi. Cativa initiati si-au retras banii si a urmat prabusirea.
Revenind la prezent, prin prisma aceleiasi analize, intrebarile care se pun sunt:
A intrat piata romaneasca a creditelor ipotecare cat de cat in tiparele de mai sus? Exista vreun risc de criza locala?
Principalele handicapuri, lipsa de sofisticare a instrumentelor financiare si de adancime a pietei financiare romanesti devin argumentele care ne fac sa raspundem intrebarilor cu un "nu" ferm. Este totusi interesant de analizat, prin tiparele identificate de Hyman Minsky, cat de aproape am fost de o asemenea criza:
Evident am trecut prin prima faza a procesului in care standardul de viata, perceptia si cererea romanilor privind conditii de locuit decente s-au schimbat, iar preturile locuintelor au explodat in consecinta. Ar fi trebuit sa urmeze inovatia financiara care sa permita accesul la creditul ieftin. Ea s-a manifestat in forme primitive, adaptate la lipsa de sofisticare a pietei. In domeniul bunurilor de consum a aparut creditul cu buletinul, in domeniul imobiliar a avut loc o relaxare a conditiilor de avans si au fost descoperite creditele pentru locuinte in euro sau in monede exotice. De aici - si post factum trebuie recunoscut meritul BNR de a fi temperat avantul creditului usor si de a fi promovat leul in contractele de creditare - lucrurile nu au mai continuat spre faza de tranzactionare excesiva si nici nu s-a ajuns in faza de euforie. Dovada este ca fenomenul nu a cuprins pe scara larga pe cei cu mijloace financiare pentru contractarea mai multor locuinte in vederea inchirierii sau vanzarii ulterioare (cum s-a intamplat in Spania si Anglia).
Desigur ca si la noi piata va sanctiona pe cativa care au abuzat de inovatia financiara fie ea si in forme primitive. Mediul de afaceri romanesc va fi de asemenea afectat de pe urma momentului Minsky de diminuare a creditului pe plan international.
Trebuie insa sa pastram simtul proportiilor pentru a nu ajunge la inghetarea creditului inclusiv pentru afacerile viabile aflate in plina dezvoltare.
Florin Pogonaru este presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
