In perspectiva aderarii Romaniei la UE in 2007 si a liberalizarii contului de capital, companiile romanesti trebuie sa introduca strategii si sisteme de management al riscului pentru a-si mentine competitivitatea pe piata unica europeana. Practica financiara internationala indica drept solutie consacrata instrumentele financiare derivate - instrumente a caror valoare depinde de evolutia unui anumit activ-suport (curs valutar, rata dobanzii etc). Aceste instrumente pot fi folosite pentru a elimina total sau partial evolutia aleatoare a elementului de risc identificat, prin luarea unei pozitii de sens opus folosind un instrument financiar derivat. Utilizatorii se incadreaza in doua mari categorii: hedgerii -cei care vor sa acopere riscul valutar sau de rata a dobanzii si sa fixeze pentru viitor o anumita rata de schimb sau de dobanda - si speculatorii - cei care vor sa profite de pe urma anticiparii unui anumit trend al activului suport respectiv.
In Romania, BNR a creat premisele pentru utilizarea unora din instrumentele financiare derivate. Din pacate, golurile legislative, o piata financiara insuficient dezvoltata si lipsa unei culturi de management al riscului au limitat utilizarea "derivativelor". Principalul impediment in introducerea la scara larga il reprezinta lipsa unui cadru legislativ coerent mai ales pentru situatiile in care una dintre parti ar intra in procedura de faliment sau nu isi onoreaza obligatiile. S-ar impune un "netting" (compensare neta) al obligatiilor ce decurg din utilizarea derivativelor. In Legea falimentului si Legea Falimentului Bancar se prevede expres obligatia efectuarii tuturor platilor catre partea aflata in dificultate, contrapartida devenind creditor chirografar fara prioritate. Pentru introducerea derivativelor, consacrarea nettingului in practica financiara din Romania precum si negocierea unui acord cadru de tip ISDA privind tranzactiile cu astfel de instrumente devin o necesitate si o preconditie. ACI - Asociatia Pietelor Financiare impreuna cu BNR au sustinut un astfel de proiect legislativ pe langa Parlamentul Romaniei.
De asemenea, dezvoltarea pietei derivativelor este franata de lipsa normelor contabile si de taxare, de lichiditatea scazuta si de imaturitatea pietelor financiare in Romania.
Speram ca aparitia marilor jucatori globali pe piata romaneasca si o mai mare implicare a bancilor locale vor determina cresterea lichiditatii si utilizarii acestor produse. Aceasta implicare trebuie in mod necesar corelata cu dezvoltarea unei legislatii specifice care sa stipuleze conceptul de "netting" ca tranzactie comerciala valida, modul in care acesta este afectat de procedurile de faliment a uneia din contrapartide, modul in care acesta afecteaza calcularea riscului de credit in metodologia impusa de BNR, toate acestea permitand ca noile contracte cu instrumente derivate sa fie guvernate de acorduri consistente cu standardele internationale ISDA.
* Paul Prodan, este director executiv al ING Bank Romania, presedinte al ACI Romania
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
