Opinii

Mihai Mareş, Mareş & Mareş: Darea de mită. Răspunderea penală a companiilor

Opinia specialistului

Mihai Mareş, Mareş & Mareş: Darea de mită. Răspunderea penală a companiilor

Când ne referim la infracţiuni de dare de mită, imaginea comună este cea a unei persoane fizice care mituieşte funcţionarul public sau privat. Însă nu trebuie să pierdem din vedere că, potrivit legii penale, inclusiv o persoană juridică poate fi trasă la răspundere pentru comiterea unei astfel de infracţiuni.

Răspunderea penală a persoanei juridice: de la ficţiune la realitate

Răspunderea penală a persoanei juridice reprezintă o relativă noutate în peisajul legislativ românesc, fiind introdusă în anul 2006, sub imperiul Codului penal anterior. Acest moment a marcat succesul înregistrat de concepţia teoretică potrivit căreia persoana juridică nu este o ficţiune, ci are o realitate concretă, astfel încât poate comite şi infracţiuni (desigur, cu excepţia celor care, prin particularităţile lor, pot fi comise doar de persoane fizice).

Codul penal în vigoare a preluat şi dezvoltat această instituţie, consacrând un set de dispoziţii generale care reglementează răspunderea penală a persoanei juridice şi reglementând în mod detaliat regimul pedepselor aplicabile acestora.  

În mod corelativ, tragerea la răspundere penală a companiilor, ce include şi măsuri preventive ce li se pot aplica pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, este prevăzută în Codul de procedură penală.

În ce constă darea de mită?

Dare de mită înseamnă promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase, direct sau indirect (prin intermediar), către un funcţionar public sau privat în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act din  îndatoririle sale de serviciu.  

Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt confiscate, iar dacă nu se mai găsesc, se  confiscă echivalentul lor.

Cine poate fi tras la răspundere pentru dare de mită?

Infracţiunea de dare de mită poate fi săvârşită de orice persoană fizică sau juridică. Răspunderea penală a companiei nu exclude, însă, răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la comiterea infracţiunii de dare de mită. 

Categoriile de persoane care pot angaja răspunderea penală a companiei pentru dare de mită sunt numeroase: pot fi organele acesteia, reprezentanţii, mandatarii, prepuşii, administratorii de fapt ori alte persoane care nu au o poziţie oficială în cadrul companiei dar prezintă legături cu respectiva companie (de exemplu, acţionează sub autoritatea companiei ori în beneficiul acesteia).

Condiţiile răspunderii penale a persoanei juridice

Exceptând statul şi autorităţile publice, o companie răspunde penal pentru infracţiunile comise în realizarea obiectului de activitate, în interesul ori în numele său, adică:

  • atunci când activitatea ei se suprapune cu activitatea infracţională, fie de la înfiinţarea companiei, fie prin deturnare ulterioară (analiza se raportează la codul CAEN);
  • în situaţia în care activităţile infracţionale sunt comise în beneficiul companiei; ori
  • în contextul în care activităţile infracţionale sunt comise în procesul de organizare şi funcţionare a acesteia.

Prin urmare, darea de mită devine incidentă, spre exemplu, atunci când se oferă bani sau alte foloase pentru obţinerea unor avize/autorizaţii ori pentru a evita controalele la frontierele de stat ori alte tipuri de controale. De asemenea, vorbim tot de dare de mită dacă administratorul unei societăţi promite, oferă sau dă unui funcţionar public sau privat bani ori alte foloase, pentru a încheia un contract cu societatea pe care o administrează. 

Posibile sancţiuni penale pentru companii

Dacă o companie este condamnată pentru comiterea acestei infracţiuni, instanţa va stabili o amendă pe care aceasta o va plăti statului, conform sistemului zilelor-amendă, după cum urmează:

  • Se determină numărul zilelor-amendă, în funcţie de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Având în vedere că darea de mită se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani, limitele speciale ale zilelor-amendă vor fi cuprinse între 180 şi 300 de zile-amendă, care pot fi majorate cu o treime dacă prin infracţiunea comisă s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial.
  • Se determină cuantumul corespunzător unei zile-amendă, ţinând seama de cifra de afaceri (în cazul companiilor cu scop lucrativ), de valoarea activului patrimonial şi de celelalte obligaţii. Cuantumul unei zile-amendă variază între 100 şi 5.000 de lei.
  • Suma corespunzătoare unei zile-amendă se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă.

Instanţa poate aplica şi una sau mai multe pedepse complementare (cum ar fi afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare, suspendarea activităţii pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi 3 ani etc.), în funcţie de natura şi gravitatea infracţiunii şi de împrejurările cauzei. Cea mai gravă pedeapsă complementară ce poate fi aplicată este chiar dizolvarea.

Concluzii şi recomandări

Potrivit statisticilor publicate de Ministerul Public, anul trecut au fost trimişi în judecată 239 de inculpaţi persoane juridice, iar dintre aceştia, 4 au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie sau de serviciu.

Având în vedere impactul reputaţional şi financiar dezastruos pe care l-ar putea avea o eventuală condamnare a companiei, conducerea acesteia trebuie să îşi consolideze în mod continuu practica de prevenţie (criminal compliance) şi să acorde o atenţie sporită situaţiilor cu potenţiale valenţe penale.

 
 
AFACERI DE LA ZERO