Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Actuala criza globala va produce o corectie a consumului in intreaga lume

Adrian Vasilescu, BNR: Actuala criza globala va produce o corectie a consumului in intreaga lume
11.03.2009, 00:00 39

 

Planeta continua sa suporte presiunea turbulentelor financiare. Evenimentele se precipita. Vedem cum criza de supraconsum - care a provocat puternice turbulente financiare in America si in alte zone, inclusiv in Europa de Vest - se transforma intr-o criza clasica de supraproductie.
Un lucru e cert: actuala criza globala va produce o corectie a consumului in intreaga lume. Si cu deosebire in Romania, unde cererea de consum lasase in urma oferta interna de bunuri si servicii. Modelul de consum, chiar stilul de viata vor cunoaste schimbari radicale. Dupa ce, incepand din anul 2000 cu deosebire, lumea se obisnuise cu filmul unei noi realitati in miscare, tot mai dinamice: extensiunea creditului bancar. Miliarde de fiinte umane de pe intreaga planeta alergau sa prinda acest tren, zbatandu-se sa-si procure bilete si sa ocupe locuri bune, impinse din urma de nevoia de a lua parte direct la cel mai impresionant transfer de resurse financiare din prezent in viitor si din viitor in prezent cunoscut vreodata in istorie. O cursa contra cronometru a facut ca ani buni, pe tot globul, sute si sute de milioane de oameni sa locuiasca in case pe care si le-au cumparat ori
le-au construit cu credite bancare. Si mai multi fiind cei care se imprumutau la institutii financiare, deseori cu sume mari, pentru a-si imbunatati neincetat confortul familial sau individual. Ei bine, criza financiara va corecta acest model. Pentru ca banii vor fi mai putini si mai scumpi. Creditele se vor restrange.
In lumea de la cumpana veacurilor XX-XXI, care a invatat sa inmulteasca banii, bunastarea pe datorie nu mai era o exceptie. Incepea sa devina regula. Desi un astfel de stil de viata era de neconceput in vremuri nu foarte indepartate. Inclusiv in secolul al
XX-lea, in anii de dinaintea Primului Razboi Mondial. Chiar si in anii interbelici, in multe tari. Iar in cele din fosta "zona" comunista, pana in anii '90, nici macar sub aspect teoretic nu se discuta despre bunastarea pe datorie.
Dar ce-i vesnic in asta lume? Blaga scria, dupa o atenta analiza a mersului istoriei, ca fiecare epoca are un stil al ei. Din punct de vedere financiar, au fost vremuri cand cei ce obisnuiau sa imprumute bani sau, mai mult, sa traiasca din imprumuturi deveneau tinta oprobriului public. A te imprumuta era o fapta nedemna. A-ti face un obicei din a te imprumuta insemna sa-ti atragi dezaprobarea comunitatii, a bisericii, dispretul celor din jur. A trecut insa timpul si roata istoriei s-a intors. Incet-incet, mai ales dupa ce bancile au inceput sa se inmulteasca si nevoia de bani sa fie tot mai mare, criteriile de judecata publica in materie de circulatie monetara s-au schimbat. Mai intai, a capatat o larga raspandire deviza "Sa faci afaceri cu banii altora". Intreprinzatorii s-au abonat la credite bancare si investitiile in afaceri au explodat. Apoi, bancile au deschis usile pentru populatie, au diversificat imprumuturile, intensificand finantarea consumului si a constructiei de locuinte. Viata pe datorie, considerata multa vreme pacat, a devenit virtute.
Dintr-o data, creditele de consum si creditele imobiliare au intrat intr-un proces avansat de democratizare in intreaga lume. Trenul alerga repede si fosta "zona comunista" urcase in tren, chiar daca la clasa a treia. Diferentele continuau sa fie insa mari de la tara la tara. Dar conlucrarea intre populatie si institutiile din piata financiara, veriga de baza a marelui transfer de resurse din prezent in viitor si din viitor in prezent, se generaliza. Incepuse sa capete contur un nou model cultural. De fapt, se dezvolta noua cultura a creditelor, a dobanzilor, a calificarii pentru imprumuturi. Caci piata financiara moderna nu mai putea fi, ca altadata, un turn de fildes, traditionalul "city", cu increngaturi de cifre, cu multimi de ecrane si cu miliarde de circuite ale banilor din care nimeni, in afara unui cerc inchis de initiati, nu pricepea nimic. O astfel de imagine a sistemului financiar devenise deja depasita. Clientela bancilor incepea sa inteleaga bine ce se intampla in institutiile care misca banii. Prin cultura financiara. Creditul ipotecar si creditele de consum au gasit un teren fertil si s-au extins. Tarile ce promovau economia de piata se desparteau definitiv de vechile tipuri de economisire si de creditare, restranse; prindea cheag un nou stil, fundamental schimbat, corespunzator vremurilor noi.
Ideea plecata din America, si dezvoltata in anii de dupa Al Doilea Razboi Mondial, privind raportul benefic credit de consum - dezvoltare, am regasit-o confirmata de practica, in anii 2000, in Europa si in multe alte locuri. Capitalismul obtinand astfel doua efecte puternice dintr-o singura lovitura.
Primul efect: productia renunta la trenurile personale si urca in trenuri rapide. Caci creditele, contribuind la extensiunea sustinuta a cererii de consum, au impins lucrurile catre crestere economica. Si, deci, catre amplificarea si diversificarea ofertei de bunuri si de servicii.
Al doilea efect: prin aceleasi credite, mase critice de salariati, cu deosebire din categoriile cu meserii sigure, au fost legate de munca, de performanta. Pentru ca numai muncind si castigand bine puteau sa se bucure de agoniseala facuta cu bani imprumutati.
Apoi a venit criza. Si modelul consumului pe datorie s-a impotmolit.
 
Continuare miercurea viitoare

 

AFACERI DE LA ZERO