Sondajele de opinie, cele de ultimă oră, scot în relief faptulcă populaţia ţării noastre se teme de inflaţie mai mult decât deşomaj. A devenit obsesivă această frică de creşterea generalizată apreţurilor şi tarifelor. Motivul este cât se poate de firesc:inflaţia face încă ravagii în societate, descurajează consumatorii,ucide procese de producţie şi loveşte în stimulentele muncii. Dacăşomajul loveşte doar un segment al populaţiei, inflaţia loveşteîntreaga populaţie.
Iată însă că ţările dezvoltate, care fac acum eforturi să iasă dinrecesiune, sunt preocupate de un alt tip de raport creştereeconomică-inflaţie. Fiindcă, spre deosebire de noi, în multe dintreţările dezvoltate produsul intern brut urcă în timp ce creştereapreţurilor pierde necontenit din altitudine. Aşa că o dezbateredespre ancorele inflaţioniste capătă nuanţe şi aspecte multiple. Şicum actuală este acolo frica de deflaţie, nu de inflaţie,importante încep să fie nu atât ancorele, cât pompele în stare săimprime preţurilor un pic de avânt.
Revin la necazurile noastre. România, cu o inflaţie în octombrie2010 faţă de octombrie 2009 de 7,88 la sută, are cea mai marecreştere de preţuri din Uniunea Europeană. A cui e vina? E limpedecă inflaţia noastră nu are, în primul rând, cauze monetare. Dacă aravea în principal cauze monetare, atunci Banca Naţională ar puteaataca în forţă inflaţia, scăpându-ne de acest flagel. Lucrurile nusunt însă atât de simple. Inflaţia are cu deosebire cauzestructurale, "ascunse" în economia reală. Se înşiră, aici,veniturile încă rupte de productivitate. Şi, desigur, costurilenerecunoscute de piaţă, pe care companiile (mai cu seamă cele destat) încearcă să le acopere cu preţuri în urcare. Plus creştereacu cinci puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată.
Mai avem de furcă şi cu o componentă emoţională a inflaţiei.Societatea românească vrea acum creştere economică; vrea ieşire dinrecesiune. Dar ne lovim de un climat nesănătos: un zgomotinflaţionist ce întreţine pericolul ca banii noi să fie înghiţiţide preţuri în loc să ajungă în afaceri ori în investiţii. Climatulinflaţionist e mai periculos decât inflaţia însăşi.
Acum însă în prim-plan se află o problemă extrem de importantă:creşterea economică. În 2011, România ar putea înregistra un sporal produsului intern brut. Acest plus ar putea să fie în jur de 1,5la sută. Dar o creştere economică pozitivă, în anul 2011, devineposibilă numai în condiţiile în care vor fi stimulate exporturileşi investiţiile.
Construcţia creşterii economice, în 2011, îşi consolidează deja unstâlp de rezistenţă: exporturile. Investiţiile însă, dacă vor firepornite, vor avea un efect întârziat, urmând să producă efecteabia din a doua parte a anului viitor. Fiindcă au cicluri mai lungide realizare. În timp ce exporturile produc deja efecte benefice.În balanţa importuri-exporturi, cifrele exprimă o tendinţă cătreoptimizări demne de luat în seamă. După mulţi ani de deficiteexplozive, comerciale şi de cont curent, balanţele externe tind săse echilibreze.
Piaţa valutară ne dă şi ea semnale dintre cele mai bune. Nivelulcursului leu-euro se menţine la valori adecvate. Scăderea inflaţieidevine astfel posibilă, mai ales în condiţiile ameliorării şi aaltor indicatori interni, în cuplaj cu o finanţare corespunzătoarea deficitului extern. Cu o condiţie însă: dacă politica fiscală,politica veniturilor şi politica monetară vor fi sprijinite prinmăsuri privind disciplina financiară şi restructurarea.
Punerea în mişcare a economiei româneşti pe coordonateledisciplinei financiare va fi un proces anevoios şi cu costuriinevitabile. Dar este cert că rezultatele pozitive nu vor întârzia.Ele vor îmbrăca, îndeosebi, forma reducerii inflaţiei şi acreşterii economice. Calculele arată că este posibilă realizareaunei creşteri economice minimale de 1,5 la sută fără afectareaechilibrelor macroeconomice, cu condiţia neobstrucţionăriifinanţării externe autonome deja existente. Majorarea finanţăriiexterne poate, conform aceloraşi calcule, suplimenta acest minim decreştere economică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
