• Leu / EUR4.7284
  • Leu / GBP5.1609
  • Leu / USD4.2575
Opinii

Opinie de Doru Lionăchescu: Începe marea retragere a investitorilor străini

Opinie de  Doru Lionăchescu: Începe marea retragere a investitorilor străini

Autor: Doru Lionachescu

8 mai 2011 3408

Mult disputata ieşire din re­ce­siune - ce urmează a ficon­fir­mată oficial în câteva zile - a coincis cu informaţiispo­radice care conturează însă o tendinţă îngrijorătoare: mariinvestitori străini fie au confirmat decizia, fie şi-au anunţatintenţia în ultimele zile de a părăsi România! ING Servicii, RBSBank, Nokia, banca MKB, Volksbank şi, mai deunăzi voalat Orange. Latoate aceste anunţuri oficiale pot adăuga confirmări care mi-auparvenit în ultimele săptămâni din dialogul direct cu câţivainvestitori străini de mare calitate: pleacă sau se gândesc foarteserios să o facă!

După momentele iniţiale de perplexitate am încercat să înţelegce poate cauza această decizie drastică, de a părăsi o piaţă cupotenţial - cel puţin aşa ne-o imaginăm -, o ţară membră UE şi mainou blagoslovită cu un angajament militar american impre­sio­nant.Dacă, aşa cum ni se spune, programul de stabilizare economică afost un succes, dacă ieşirea din criză e după colţ, dacă ţara astae aşa de bine condusă şi atât de bine văzută în exterior, de ce nepleacă investitorii străini?

Prima explicaţie pe care am primit-o chiar din gura unorposibili "fugari" este şi cea mai îngrijorătoare: după 21 de ani deeconomie liberă şi aproape 3 ani de criză, Romania se adânceşte încorupţie şi clientelism - cel puţin aşa percep situaţiaimpricinaţii. Companii străine mari se plâng că nu au acces corectla contracte cu statul român şi că întregi sectoare cheie aleeconomiei - cum ar fi infrastructura - par să fie rezervate altorjucători, pe criterii cel puţin stranii. Procesele de avizare şiautorizare durează din ce în ce mai mult, reglementarea estepercepută ca inechitabilă şi impredictibilă, justiţia e lentă şilipsită de credibilitate. Recenta decizie a ANAF de a evidenţia înstrategia fiscală o sumă consistentă provenită din "controale maidese" la companii nu face decât să amplifice temerile referitoarela amenzi prestabilite şi inspecţii la comandă.

Pe scurt, întregul ecosistem politico-social românesc e văzut cafiind tot mai puţin prietenos cu capitalul străin. Slaba consolarefaptul că recrudescenţa corupţiei şi clientelismului pare să fie unfenomen care acoperă treptat întreaga Europă Răsăriteană, aşa cumconstată recent un comentariu în "The Economist". La doar douădecenii de la eliberarea de comunism, o întreagă regiune riscă săeşueze lamentabil în instituirea unui cadru economic şi juridiccorect, valoare-cheie într-o democraţie funcţională.

A doua piatră de moară de gâtul capita­lului străin o reprezintăstarea catastrofală a infrastructurii, atât a celei de transport,cât şi a celei energetice, spitaliceşti ori educaţionale.Realitatea este că, în condiţiile contracţiei marjelor de profitinerente în criză, costurile comparativ mai mari datorate exclusivinfrastructurii jalnice din România le fac pe marile companii să neocolească sau să-şi relocheze producţia. A făcut-o deja Mercedesoptând pentru Ungaria, o face implicit Ford ţinând producţia laminim, ne ameninţă timid că o va face în curând Renault.

Cel de-al treilea argument care se invocă, atât public, cât şiîn discuţii private, ţine de recon­figurarea priorităţilorstrategice ale multi­naţionalelor, de repoziţionareacapita­lu­rilor în contextul noii geografii investiţionalemon­diale, în care Asia devine principalul mag­net, iar bătrânaEuropa e tot mai puţin atrac­tivă. De aici derivă graba cu care totmai multe consilii de administraţie instructează ma­nageriimultinaţionalelor să-şi închidă ope­raţiunile din ţări unde fiepierd bani, fie nu câş­tigă semnificativ şi unde perspectivele de afa­ce curând business de anvergură sunt neglijabile.

Din nefericire, în toate analizele, Româ­nia are garantatepoziţii de top pe listele de tăieri imediate ale marilor companiitrans­na­ţionale: suntem o economie mică, săracă, preponderentrurală, care în cel mai fericit caz va creşte marginal în următoriiani. Unde nu sunt bani, nu se pot face bani - e regula de aur ainvestitorilor strategici, iar costul de oportu­nitate la nivelglobal a devenit criteriul determinant în decizia de alocare abanilor.

Mai mult, în pofida multiplelor avantaje care decurg dinapartenenţa noastră la UE, a fi ţară europeană astăzi nu e foarteexcitant pentru investitorii de calibru: conceptul de"Europa-muzeu" e tot mai des întâlnit în glumele comunităţii deafaceri interna­ţio­nale. Între dimensiunea demografică vi­bran­tăa Asiei ori Americii Latine şi stagnarea unei Europe stafiditediscrepan­ţele au devenit cosmice: numai în Beijing se vând maimulte maşini noi într-o lună decât se înmatriculează în toatăRomânia într-un an. În fiecare zi pleacă din economiile dezvoltatecătre cele emergente circa 2 miliarde de dolari; aproape nimic nuse parchează în România şi foarte puţin în Europa de Est. În plus,pentru multe subsidiare străine pre­zente în România, per­spectivaunor ani buni de creştere economică neglijabilă face atrac­tivădecizia retragerii imediate şi a realocării capitalului cătregeografii mult mai ofertante investiţional.

În fine, în cazul investitorilor proveniţi din ţări lovitedramatic de crizele suverane (Grecia, Irlanda, Portugalia) sau carese con­fruntă cu mari deficite pu­blice ori cu şomaj galopantaca­să, retragerea din pieţele mici, fără perspective - aşa cum eRomânia - este, în opinia mea, doar o ches­tiune de timp, deciziilestrategice au fost probabil deja luate. De-acum multe companii marise pre­ocupă doar să ambaleze corect po­litic şi mediatic asemeneadecizii ori îşi caută ieşiri cât mai onorabile din piaţă.

Dacă tendinţa retragerii capi­ta­lului străin serios din Româniase va confirma, e foarte probabil ca Ro­mânia să revină la un modelde capita­lism pe care l-a exersat la începutul ani­lor "90: unamestec de oameni de afa­ceri români care vor profita de aceas­tăoportunitate nesperată şi de investitori de rangul doi dingeografii ceva mai exotice decât UE sau SUA, cu toţii fruc­tificândo atitudine mult mai "fle­xi­bilă" faţă de lege şi un"prag­ma­tism" mai accentuat al mo­dului de a face afaceri pe planlocal. Care vor fi efectele unei astfel de schimbări struc­tu­ralea ţe­su­tului economic româ­nesc e o ches­tiune asupra căreiamerită reflectat.


Doru Lionăchescu este preşedintele Casei de InvestiţiiCapital Partners

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7284
Diferență: 0,0212
Ieri: 4.7274
Azi: 4.2575
Diferență: -0,1899
Ieri: 4.2656
Azi: 5.1609
Diferență: -0,4264
Ieri: 5.1830
Azi: 4.3494
Diferență: -0,0276
Ieri: 4.3506