Sezonul convocării adunărilor generale ale acţionarilor înmăsură să aprobe situaţiile financiare ale exerciţiului 2010,precum şi să decidă repartizarea profitului net este în plinădesfăşurare.
Tocmai de aceea am considerat utilă investigarea politicii îndomeniul dividendelor a emitenţilor români, ştiut fiind faptul căaceasta constituie un factor important de fundamentare a decizieide achiziţie a unei acţiuni.
Teoria delimitează trei curente principale în domeniuldividende:
a) teoria Gordon-Linter, cunoscută şi sub denumirea de teoriavrabiei din mână, care consideră că investitorii privilegiazădividendul, ceea ce antrenează, în mod logic, majorarea cursuluibursier al acţiunilor acelor emitenţi care decid alocarea dedividende importante;
b) teoria Modigliani-Miller potrivit căreia investitorii nu facdelimitări între câştigul din dividende şi cel obţinut dinaprecierea cursului acţiunii;
c) teoria Lintzerberger-Ramaswamy ce privilegiază internalizareaprofitului net, opţiune justificată mai cu seamă din punct devedere fiscal, ştiut fiind faptul că în multe zone profitulreinvestit beneficiază de o impozitare mai redusă. În acest cazinvestitorii urmăresc creşterea pe termen lung a valoriifirmei.
Indiferent de abordările teoretice dividendul are un rolimportant de semnalizare a performanţelor financiare obţinute decătre un emitent, fiind pârghia care delimitează firmeleperformante de cele neperformante datorită faptului că esteimposibil de manipulat contabil, spre deosebire de profit deexemplu. Din punct de vedere tehnic un emitent poate decidealocarea unei rate constante în timp din profitul net cătredividende (cazul Coca-Cola care repartizează constant 50% dinprofitul net către dividende), alocarea unei sume constante sau încreştere sau politica reziduală care presupune satisfacerea maiîntâi a necesităţilor interne de finanţare şi care, în opinianoastră, reflectă prioritar o viziune managerială şi mai puţin ocultură a proprietăţii.
Analizând rata de distribuire de dividende a emitenţilor de laBursa de Valori Bucureşti pe o perioadă relevantă de timp cu greuse poate concluziona existenţa unei politici coerente urmate deaceştia. Chiar şi emitenţii care au decis constant remunerareaacţionarilor pe seama dividendelor cum ar fi BRD-Société Générale,Aerostar Bacău, Alro Slatina au înregistrat în timp variaţii ampleale indicatorului menţionat: în cazul BRD de exemplu nivelul rateide distribuire de dividende a fost în 2001 de 59%, pentru ca înanul următor să coboare la 27%. Aerostar a repartizat 75% dinprofitul net către dividende în 2006, iar în 2007 numai 7,5%. Şiexemplele pot continua.
Volatilitatea ratei de distribuire de dividende ca principalinstrument de concretizare a politicii în domeniul dividendelor aatins recent dimensiuni groteşti: Consiliul de Administraţie alSIF1 a propus pe 8 martie a.c. o rată de alocare de 35% pentru cadupă o săptămână să majoreze acest nivel la 52%, influenţat fiindde randamentele teoretice ale dividendelor rezultate în cazulcelorlalte societăţi de investiţii financiare! Ar fi cel puţininteresant de aflat dacă bugetul de investiţii al respectivei SIFexistă...
Cazul cel mai grotesc este cel al Electroargeş Curtea de Argeş,care pe 16 martie la ora 8:50 a propus acţionarilor o rată dedistribuire de dividende de 45%, pentru ca DUPÂ PATRU ORE sătransmită un nou comunicat pieţei potrivit căruia tot profitul netal anului 2010 se propune a fi internalizat. Cursul acţiunii aevoluat în consecinţă, probabil fiind un caz clasic demanipulare.
Exemplele anterioare sunt numai câteva, cu relevanţă mairidicată în opinia autorului acestor rânduri, care atestă căîntr-adevăr rolul de semnal al dividendelor este utilizat şi încazul emitenţilor români: acestea semnalizează lipsa de viziune amanagementului acelor companii, precum şi înţelegerea principiilorde guvernanţă corporativă într-un singur sens: al acţionaruluimajoritar. Aceste involuţii din păcate nu sunt de natură săcreioneze un viitor optimist al bursei de valori autohtone.
Eduard Dinu - prof. univ. la Academia de StudiiEconomice din Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
