România este fără îndoială o ţară greu de descifrat, cel puţinde către străinii care au puţin timp la dispoziţie pentru asta.Nu-i mai puţin adevărat că şi pentru o parte din propriii cetăţenilucrul acesta se dovedeşte o întreprindere dificilă. Pentrucealaltă parte paradoxul este haina normalităţii.
România este printre puţinele ţări care, în perioadă de criză, acunoscut o majorare importantă a ratei inflaţiei. Lucru datoratnumai în mică măsură majorării TVA Normalitatea spune că reducereaputerii de cumpărare ar trebui să recalibreze în jos raportuldintre cerere şi ofertă. Un paradox deci, la prima vedere, desigur.Căci descifrarea lui nu înseamnă decât identificarea oligopolurilordin industriile primare răspunzătoare în bună parte de presiunileinflaţioniste.
Sistemul financiar românesc este şi el paradoxal. Populaţiapreferă bancarizarea economiilor în baza unor dobânzi care nuacoperă nici măcar rata inflaţiei, în realitate pauperizându-se.Băncile investesc economiile populaţiei în titluri de stat,finanţând astfel deficite şi dezechilibre cronice ale statuluiromân. Ar fi frumos şi normal dacă din ecuaţie nu ar lipsi economiareală, adică firmele. Ele nu pot fi finanţate de bănci care brusc,după o perioadă de creditare "cu buletinul", şi-au revenit dinamnezie şi invocă acum "prudenţialitatea bancară". Normal ar fi şica firmele să descopere "apa caldă", adică împrumutul prinemisiunea de obligaţiuni sau prin intermediul bursei. Astfel verigabancară şi-ar diminua din importanţa covârşitoare pe care oexploatează în propriul interes, iar economiile populaţiei arfinanţa direct locuri de muncă, export ş.a. Revenirea economieireale s-ar produce mult mai rapid.
Turismul românesc este la fel de paradoxal. Un singur exemplu înacest sens. Investiţiile masive, atât publice, cât şi private,efectuate în turismul estival în condiţiile în care factoriinaturali nu susţin recuperarea în condiţii de eficienţă a acestorinvestiţii. Durata sezonului estival este scurtă în România, lungimea totală a litoralului autohton este derizorie în comparaţiecu litoralul turcesc sau grecesc, ceea ce nu permiteoperaţionalizarea unor strategii de volum bazate pe economia descară, iar plajele se îngustează permanent! În acest context sigurcă operatorii locali încearcă recuperarea investiţiilor efectuateprin maximizarea marjelor de profit, ceea ce determinănecompetitivitatea serviciilor oferite în raport cu alte ţări peacest segment turistic. Normale ar fi telegondolele culturale înnordul Moldovei de exemplu. Sau dezvoltarea turismului montan.
Paradoxală este situaţia în care se află cetăţenii acestei ţăricare, deşi contribuie la finanţarea sistemului sanitar pe seamacontribuţiilor la asigurări de sănătate, atunci când ajung înspital se trezesc adesea în situaţia de a veni cu spirt şiantinevralgic de acasă. Paradoxală este situaţia pensionarilorcare, deşi au contribuit o lungă perioadă la autofinanţare,constată ca pensia proprie depinde de încheierea unui nou acord cuFMI.
Paradoxală este atitudinea studentului român care vrea să ştiemai mult şi să se vândă mai bine fără să deschidă o carte. WarrenBuffett afirma despre succesorul desemnat la conducerea propriuluifond de investiţii Berkshire Hathaway: "Este un tânăr strălucitorcare citeşte două cărţi pe săptămână". Aceasta ar finormalitatea.
Paradoxal este comportamentul regnului politic, indiferent deculoare, din această ţară. Modificarea permanentă a cadruluilegislativ în toate domeniile, economic, social etc., este singura"viziune strategică" pe care politicienii români o au de cel puţindouăzeci de ani încoace. Cuantificarea efectelor nocive induse deaceastă instabilitate legislativă asupra mediului de afaceri, amediului educaţional, a sistemului sanitar etc. ar fi reprezentat ostare de normalitate. Un exemplu de opţiune strategică greşită estecel din domeniul infrastructurii care pune accentul pe dezvoltareacomponentei rutiere în detrimentul celei feroviare, a căreicompetitivitate atât pentru transportul de marfă, cât şi pentru celde persoane este net inferioară. Paradoxală este atitudinea unorpoliticieni care anunţă în avanpremieră ieşirea din recesiune aRomâniei ca pe o reuşită a guvernării în condiţiile în care, cudouă excepţii, TOATE celelalte state europene se află de mult pecurba revenirii. Normalitatea ar fi însemnat recunoaştereaeşecului...
Eduard Dinu este prof. dr. la Academia de Studii Economice dinBucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
