Este o senzaţie de déjà vu. În toamna anului 2008, cădereaLehman Brothers a trimis o undă de şoc pe care autorităţile românenu au înregistrat-o.
Băncile străine vorbeau de necesitatea unui împrumut de la FMI,preşedintele Raiffeisen Bank International, Herbert Stepic, ştia ceromânii nu ştiau. Că ne vom împrumuta de la FMI. Era calculată şisuma: 5 miliarde de euro. Totuşi, oficialii români nu se arătaudeloc îngrijoraţi. "Ce se întâmplă în America? N-am mai fost demultîn America" sau "Este momentul să cumpărăm case în America acum, căse ieftinesc", spuneau ei când erau întrebaţi despre situaţia dedincolo de Ocean.
Trei ani mai târziu, vara anului 2011. Potenţialul detonator alcrizei datoriilor suverane din Grecia pentru pieţele financiareeste asemănat de cei mai pesimişti analişti, care sunt mai ales dinSUA, cu cel al Lehman Brothers. Băncile internaţionale încep săridice din sprâncene, să calculeze expuneri, să facă scenarii.Oficialii români dau însă, iarăşi, asigurări. Japonezii de laNomura întâi, acum Deutsche Bank afirmă chiar că statele din Esttrebuie să fie pregătite, în caz de necesitate, să preia activelebăncilor elene dacă va seca finanţarea pentru acestea în cazul uneirestructurări a datoriei publice elene.
"Deţinerea de către străini a băncilor din Europa Centrală şi deEst s-a dovedit o sursă de stabilitate în perioada crizeifinanciare din toamna anului 2008. Dar orice default saurestructurare a datoriei publice elene va avea cu totul alt impactpentru că fondurile de la banca-mamă se pot reduce sau pot avea locchiar retrageri. Dacă guvernele vor fi forţate să intervină şi săcumpere subsidiarele băncilor elene, aceasta ar putea determinanecesităţi de finanţare publică externă şi ar putea pune monedelelocale sub presiune. Totodată, ar putea aduce costuri fiscale",afirmă Deutsche Bank. Argumentaţia este simplă şi convingătoare. Cea fost o sursă de stabilitate se poate dovedi o sursă deslăbiciune.
Chiar în aceste zile, oficialii FMI aprobă la Washington noulacord cu România, de 5 mld. euro. Declarativ, banii vor fi puşi ladispoziţie, dar nu vor fi traşi de statul român decât la nevoie. Vafi nevoie, aşa cum a fost în iarna 2008-2009 când au secat surselede finanţare externă? Deocamdată nu se vorbeşte în mod public, deşipoate că este luată în calcul posibilitatea.
Problema este că, la nivel de mesaj oficial, responsabiliiromâni parcă plutesc, deşi la câteva sute de kilometri mai la sudtensiunea este la cote maxime. Altfel cum să explici că unul dintre"incendiatori", analistul Nouriel Roubini, supranumit Dr Doom aleconomiei mondiale pentru scenariile sale apocaliptice, a fostinvitat la Bucureşti să argumenteze necesitatea a tocmai ceea ce arputea afecta în mod direct România: restructurarea datoriilorstatului elen?
În toamna anului 2008, răvăşitoarea criză financiară provocatăde căderea Lehman Brothers a evaporat pur şi simplu o serie detabuuri economice pe care unii mai jură şi astăzi. Au învăţat cevadupă trei ani de criză oficialii români? Criza greacă va fi un testde adaptare la noua realitate.
Sorin Pâslaru este Redactorul-Şef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
