România în noul drum al mătăsii

Conferinta Aspen organizata la Bucuresti zilele trecuta a reprezentat o oportunitate de a reflecta asupra schimbarilor globale care afecteaza regiunea si implicit Romania. O parte a discutiei din cadrul conferintei a fost axata asupra relatiei dintre politiciele energetice si evolutiile internationale in zona Euro-Asiatica. Intitulata, “Influente si oportunitati ale noului drum al matasii din zona Caspica prin Marea Neagra spre Adriatica”, conferinta a permis creionarea contextului strategic international care domina in prezent aceasta geografie si care efecteaza politicile energetice ale statelor din zona.

Cadrul strategic internaţional

(1)   Cadrul geopolitic este marcat de ‘miscarea pivot’ a SUA catre zona Asia Pacific si, ca o consecinta directa, de incercarile de refacere a zonelor de influenta din spatiul euro-asiatic a unor state care istoric au controlat acesta zona: Rusia si Turcia, pe fondul perceptiei, justificate mai mult sau mai putin, unei dezangajari a SUA in Europa. Din acesta cauza, punctul cheie pentru Europa este gasirea solutiei de a atrage Rusia catre Vest intr-un parteneriat care sa-i asigure confortul ca, in ciuda expansiunii NATO si a sistemului de aparare anti-racheta, interesale sale vitale de securitate nu sunt afectate.

(2)   Desi se afla la apogeul securitatii sale din ultimele secole, Europa trebuie sa se adaptaze la noua orientare strategica a SUA si drept urmare ar trebui sa urmeze traditionalul sau aliat din ultimul secol in miscarea pivot catre Asia si in acelasi timp sa reuseasca negocierea cu succes, in urmatorii ani, a Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii pentru a crea un ‘NATO economic’ – cea mai mare piata unica din istorie, intre UE si SUA. Europa este in fata unor alegeri strategice ce implica viziune pe termen lung si nu doar negocieri tactice pe termen scurt.

(3)   Odata cu retragerea NATO din Afganistan in 2014, organizatia transatlantica va intra intr-o noua etapa, dominata de noile realitati geopolitice si de experienta si ‘oboseala operationala’ din Afganistan. Traditional, o organizatie eurocentrica, NATO va ramane piatra de temelie a securitatii occidentale dar se va confrunta cu scaderi ale bugetelor de aparare ale statelor membre, cu probleme de securitate transnationale (convergenta a unor fenemone ca terorismul, criminalitatea organizata, trafic de narcotice si arme). Dinamica acestor fenomene transnationale va forta NATO sa ramana implicata in spatial euro-asiatic dar urmand o abordare, nu neaparat geografica, ci una functionala, orientata catre parteneriate strategice si de cooperare cu organizatii internationale (UE, ONU, Banca Mondiala etc.) cu actori privati (in special pentru securitate cibernetica) si comunitatea stiintifica pentru a implementa un concept de securitate comprehensiv si pentru a creste conectivitatea organizatiei la noile realitati din regiune.

(4)   Dinamica relatiilor internationale afecteaza si evolutiile economice din aceasta regiune. Nivelul investitiilor straine directe in Europa de Est a scazut si interesul investitorilor in economiile emergente din spatiul Est European a luat o alta dinamica. Acest spatiu geografic este in competitie pentru capital de investitii cu zona Asiei Centrale sau cu alte parti de pe glob. Un Est al Europei dinamic are nevoie inca odata de mecanisme care sa incurajeze efortul de reforma institutionala (cum a fost procesul de aderare la UE). In complicatul joc international al sferelor de influenta, singura constanta care poate oferi un anumit nivel de garantii, atat pentru investitori cat si pentru statele care doresc sa atraga capital, ramane construirea si mentinerea de institutii de baza ale democratiei: statul de drept, guvernanta corporativa eficienta, independenta justitiei, un sistem educational performant, forta de munca calificata. Acestea sunt elemente de baza pentru stabilitate economica si politica pe care o cauta investitorii straini.

Provocările României

Romania trebuie sa fie extrem de atenta la dinamica intenationala din jurul ei si trebuie sa-si urmareasca interesul national, alaturi de UE, NATO si in cadrul Parteneriatului Strategic pe care il are cu SUA. Principala schimbare pentru Romania, cu profunde implicatii geo-strategice si economice, este transformarea regiunii in care se afla din consumator de energie in producator, in special datorita expansiunii productiei din zona Caspica, noilor descoperiri din Marea Neagra si a potentialului gazelor de sist. Obiectivul principal al statului roman trebuie sa fie asigurarea unui grad de independenta energetica cat mai ridicat. Pentru atingerea acestui obiectiv, Romania trebuie sa finalizeze o strategie energetica pe termen mediu si lung si sa-si maximizeze avantajele tactice si strategice de care dispune in prezent.

Dinamica agendei din Marea Neagra avantajeaza Romania si ofera o ocazie unica de a se apropria de atingerea obiectivului independentei energetice. Insa pentru a beneficia din plin de potentialul acestor descoperiri, statul roman trebuie sa-si modernizeze infrastructura de transport si inmagazinare subterana a gazelor naturale. Fara investitii serioase in aceste doua zone, Romania nu are nicio sansa sa devina cu adevarat un pol energetic regional, asa cum isi doreste. Odata cu esecul proiectului Nabucco si in lipsa unei alternative, deocamdata, la acest proiect, modernizarea sistemului de transport de gaze naturale, interconectarile cu statele vecine, cresterea capacitatii de inmagazinare si dezvoltarea de noi resurse neconventionale sunt solutii la indemana care pot ajuta Romania sa atinga anvergura si relevanta strategica pe care o cauta in regiune.

Asa cum s-a putut observa in aceste zile din dezbaterile de la Conferinta Aspen, beneficiile rezultate din conjuncturi internationale favorabile, din prezenta ca stat membru in organizatii cu relevanta geografica si geopolitica importanta nu trebuie sa ramana doar in sfera traditionala a securitatii. Ele trebuie traduse si in avantaje economice sustenabile pentru Romania, prin parteneriate economice care sa ofere investitorilor straini siguranta si confortul de face planuri pe termen lung in Romania si in regiune. Capitalul pe care Romania nu il are in prezent pentru a-si finanta nevoile de dezvoltare este la indemana statului roman daca reuseste sa prezinte, intr-o conjunctura internationala favorabila, proiecte relevante nu doar pentru Romania ci si pentru partenerii sai strategici care nu privesc doar spre Romania, ci asupra unui spatiu geografic mult mai mare. Romania si politica sa energetica trebuie sa-si gaseasca relevanta intr-o dinamica regionala care excede granitele noastre cu mult si care pana in prezent ne-a fost favorabila. Trebuie sa avem grija sa ne fie favorabila si mai departe.