Numarul de angajati a crescut pe primele doua luni cu aproape 100.000, impulsionat de reducerea contributiilor de asigurari sociale, dar si de investitii. Cum era de asteptat, constructiile, comertul, hotelurile si restaurantele sunt pe primele locuri la angajari, fiecare cu circa 10.000 de noi locuri de munca create.
De asemenea, ceea ce se vede cu ochiul liber pe strazi - extinderea agresiva a sucursalelor bancare, a farmaciilor si a clinicilor private - se regaseste si in statistici. Numarul celor care lucreaza in intermedieri financiare a crescut cu 5.000, iar al celor din sanatate cu 9.000. Serviciile si constructiile devin astfel absorbantul principal de forta de munca in economie, in dauna industriei usoare.
Surpriza vine insa de la administratia publica, unde s-au facut nu mai putin de 13.000 de angajari in primele doua luni ale anului, astfel incat numarul functionarilor a ajuns la 196.500.
Conform statisticilor, guvernul Tariceanu a incarcat schema de personal cu oameni platiti din bani publici cu peste 40.000 de posturi de la inceputul mandatului sau, din decembrie 2004, si pana acum.
Ca urmare, din cele 273.000 de noi locuri de munca aparute intre decembrie 2004 si februarie 2007, cand numarul total al salariatilor a ajuns la 4,671 milioane de persoane, statul a creat 15%.
Iar angajarile in Administratie vor continua. Ministerul Finantelor a anuntat inainte de restructurarea guvernamentala ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala mai are nevoie de 2.000 de angajati.
In acest timp cheltuielile guvernamentale cu IT-ul sunt in scadere. Unul dintre cei mai mari producatori de software din Romania, Romsys, a inregistrat o scadere a afacerilor anul trecut ca urmare a amanarii investitiilor publice in IT&C. Datele se coreleaza: cu cat mai multe cheltuieli cu noi angajati, cu atat mai putine investitii in IT. Si productivitate in administratie mai redusa.
Incurajat de cresterea veniturilor la buget ca urmare a unei dinamici neasteptat de bune a economiei, Guvernul Tariceanu risca sa dezechilibreze piata muncii. Cat timp sunt bani si functionarii pot fi platiti la un nivel apropiat cu cel din mediul privat, este in regula. Insa economia functioneaza ciclic. Peste trei, cinci sau sapte ani, cand cresterea economica se va diminua si deficitele bugetare vor apasa asupra finantelor publice, se va pune problema reducerii cheltuielilor. Iar angajatii de la stat sunt mult mai greu de dat afara decat cei din intreprinderile private. Cei 40.000 de oameni in plus in administratie (si poate 50.000, daca angajarile merg in acest ritm) pe care-i va lasa mostenire guvernul Tariceanu vor fi o povara pentru urmatorul guvern.
Ungaria este acum, spre exemplu, la sfarsitul unui ciclu de crestere economica in care a pompat in salariile bugetarilor pana a ajuns la deficite bugetare de 8-10 % din PIB. Diferenta fata de Romania este ca intre 1995 si 2005, administratia ungara a avut si rezultate: au fost construiti 400 km de autostrada, iar serviciile medicale publice au recuperat din decalajul fata de Occident.
Teorii economice recente spun ca in perioadele de crestere accelerata firmele trebuie sa se abtina de la angajari masive, iar in situatii de criza sa incerce sa-si pastreze oamenii cei mai buni.
In anii '90, cand Romania a stat la mana FMI, numarul de functionari din administratie a fost monitorizat strict, ca si cel al angajatilor din intreprinderile de stat.
Cum a disparut supravegherea de la Washington, a inceput "petrecerea". Cei 40.000 de functionari in plus costa anual, la un salariu mediu brut lunar in februarie de 2.120 lei noi (600 de euro), peste 400 de milioane de euro, adica 0,4% din PIB.
Parca venisera liberalii la putere, nu partidul functionarilor.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
