Scumpirea energiei, a materiilor prime si contextul international financiar fragil au dat aripi sustinatorilor implicarii statului in economie pe tot globul.
Romania nu face exceptie, in pofida guvernarii liberale. Exemple: relansarea CEC cu sute de milioane de euro bani de la stat si sustinerea infiintarii unei companii integrate de energie.
La anuntul rebrandingului CEC de la inceputul saptamanii au participat si primul -ministru, si guvernatorul Bancii Nationale. Nu au lipsit discursurile pompoase privind sfarsitul reformei sistemului bancar - la 18 ani de la Revolutie si la opt ani de la implicarea CEC-ului in afacerea FNI, si astazi neelucidata.
Ar fi fost frumoase daca nu ar fi fost locul: la doi pasi de sediul central al CEC - cladirea-simbol a finantelor romanesti, "Bancorex"-ul (cum a ramas denumirea cilindrului din metal si sticla de pe Calea Victoriei) aminteste soarta "stralucita" a capitalului bancar de stat in Romania.
Ironie: o mare parte din echipa de conducere a falimentarei Bancorex a fost chemata acum de Guvernul liberal sa (re)faca din CEC o banca.
Din 2006, de cand Guvernul Tariceanu a decis sa nu mai vanda CEC-ul si pana acum au trecut doi ani. Doi ani in care nimic (sau aproape nimic) nu s-a schimbat in agentiile CEC-ului si relatia cu clientii.
Acum, ideea este ca CEC trebuie sa devina o banca a satelor, care sa nu "sperie" clientii cu sedii pompoase, dar pe de alta parte va lansa si o platforma de internet-banking.
Clientii nu se sperie insa de marmura, ci de absurdul de a nu putea plati o taxa decat la ghiseele CEC din sectorul in care locuiesc.
Intarzierea privatizarii va infunda si mai mult CEC. In asigurari, Asirom, aflata tot intr-o pozitie de monopol acum 20 de ani, a cazut pe locul patru, dar a ramas in top. Asa cum a fost facuta privatizarea in 1997, printr-o majorare suspecta de capital, evolutia ulterioara a aratat ca a fost bine ca s-a vandut. Pentru ca Asirom nu a cazut in topul asiguratorilor in toti acesti ani atat de mult ca si CEC in topul bancilor.
CEC, TVR, Posta Romana, Tarom - sunt companii mari, cu mii sau chiar zeci de mii de angajati, aflate in pierdere continua de cota de piata, cu marje de profit derizorii, cu servicii proaste si scumpe, pe care oamenii incearca sa le ocoleasca cat pot mai mult.
De sus pana jos, in aceste companii angajarile se fac in sisteme inchise, netransparent, cu recomandari.
CEC strange acum cam tot ce nu mai poate rezista in bancile private. BCR de exemplu, un mastodont, are mari probleme cu restructurarea tocmai pentru ca ani de zile, cat a fost banca de stat, angajarile nu s-au facut prin CV-uri si anunturi, ci dupa alte criterii.
Este cazul si in companiile de stat din energie, unde consilierii ministrilor ocupa posturi in Consiliile de Administratie, fara pregatire de specialitate.
Acum, cand economia functioneaza la alti parametri tocmai datorita investitorilor privati si retragerii statului din economie, oficialii se uita cu "jind" la evolutia in regiune a unor jucatori precum CEZ (grup ceh de energie) sau OTP (grup bancar ungar).
Insa aceste companii sunt listate pe bursa, provin din economii unde privatizarea s-a facut cu 10 ani inaintea Romaniei si s-au impus pe piata prin produse si servicii concurentiale.
Ar fi fost frumos sa avem si noi banci sau companii de energie romanesti, cu capital de stat sau privat, care sa aiba retele extinse in strainatate si sa faca jocurile pe plan regional.
Dar la noi companiile de stat au fost pur si simplu furate. De unde sa ceri acum performanta si extindere in strainatate daca nici acum nu se stie cine a furat
Bancorex-ul, CEC-ul sau Sidex-ul.
Cine vrea companii puternice in economie sa investeasca intai intr-un sistem juridic puternic si independent. Aici trebuie sa se implice statul.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
