Evolutia peste asteptari a productiei industriale in mai si iunie - plus 10% fata de aceeasi perioada a anului trecut - poate fi semnalul ca nu peste mult timp cresterea economica se va baza iarasi pe oferta, si nu pe cerere, adica pe consum.
Doi indicatori din componenta PIB arata sanatatea cresterii economice: valoarea adaugata bruta din industrie (care reflecta evolutia productiei industriale) si consumul final efectiv al populatiei. Scaderea impozitului pe profit de la 36% la 25% si la 0% pentru exportatori, in 2000, a dus industria la un ritm de crestere de 5,9%, fata de o crestere a PIB de doar 2,1% si o stagnare a consumului populatiei.
In 2001, 2002, 2003 si chiar 2004, ritmul de crestere al valorii adaugate brute din industrie a ramas aproape de cel de crestere al PIB.
In 2004 a avut loc insa explozia consumului - cel mai inalt ritm de crestere a fost, previzibil, in toamna alegerilor -plus 15%. In 2005, consumul a ramas sus, dar productia industriala n-a mai tinut pasul. Astfel, cea mai mare problema a economiei romanesti este in acest moment ca rata mare de crestere economica, de circa 7%, se bazeaza in primul rand pe consum. Iar consumul provine in mare majoritate din import, ceea ce accentueaza deficitul extern. In plus, cresterea consumului se finanteaza pe credite. Ca urmare, exista posibilitatea ca aceasta evolutie - cresterea pe datorie - sa fie nesustenabila.
Insa evolutia cresterii economice din prima jumatate a acestui an, dar si schimbarea structurii exporturilor, arata ca temerile sunt nejustificate.
Dupa un inceput timid, productia industriala a incheiat primul semestru pe un surprinzator plus de 10%. In aprilie, productia industriala a crescut cu 0,6%, in mai cu 15,7%, iar in iunie cu 10,6%, ceea ce inseamna o crestere a industriei ca si componenta a Produsului Intern Brut pe trimestrul II de 7-7,5%.
Explicatia diferentei mari a evolutiei intre aprilie si mai este ca vacanta de Paste a fost anul acesta in aprilie, iar anul trecut a fost in mai. Pe primele sase luni din 2006, productia industriala a crescut cu 6,7%, condusa de mobila (plus 20%), transporturi rutiere (plus 18%) si productia alimentara si bauturi (plus 16%). Exista posibilitatea ca in trimestrul II sa avem o crestere a industriei mai mare decat a PIB. Situatia nu s-a mai intalnit din 2000 incoace.
De asemenea, diferenta intre rata de crestere a consumului privat si cresterea PIB probabil ca se va micsora la 2-3%, fata de
3-7% in anii 2003-2005.
"Excesul de cerere din economie se va reduce incepand cu jumatatea acestui an, din vara. Dupa o perioada, vom avea chiar si un deficit de cerere", afirma in februarie anul acesta guvernatorul BNR Mugur Isarescu. Pariul sau a fost ca treptat - treptat, cresterea consumului se va modera, iar oferta isi va reveni. Odata si odata consumul va trebui sa trezeasca oferta.
Intrebarea este nu numai cand se va intampla, ci si daca structura ofertei va fi capabila sa sustina o crestere pe cativa ani.
Scaderea ponderii in exporturi a produselor cu valoare adaugata redusa - imbracaminte, incaltaminte - si cresterea ponderii celor cu valoare adaugata mare - mijloace de transport, componente auto, aparatura - arata ca oferta se indreapta spre o structura solida.
In aceste conditii, poate economia avea un ritm de crestere de 6-7% pe an timp de 6-8 ani de-acum incolo fara derapaje? Adica este fezabil un ritm de crestere pe datorie cu speranta ca la un moment dat cresterea sa se intoarca pe pilonul "productie"?
Datele macro din aceasta vara arata ca da.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
