Telegramele deţinute de Wikileaks, publicate în aceste zile depresa română banalizate de cei implicaţi sau de comentatori relevăînsă aspecte necunoscute până în prezent, dar foarte importante,despre poziţii neasumate public ale principalilor decidenţi înstat, în ultimii ani.
Câteva exemple:
Deşi a criticat proiectul construcţiei autostrăzii Transilvaniade către firma americană Bechtel, început în 2004 în timpul luiAdrian Năstase, o telegramă transmisă Departamantului de Statsusţine că, în 2005, după o întâlnire la Washington cu fostulpreşedinte George W. Bush, Traian Băsescu a promis să-lsprijine.
Traian Băsescu se hotărâse încă din 2005 să cumpere avioaneamericane F - 16 pentru înzestrarea armatei. CSAT a decis acestlucru abia în martie 2010 şi, aparent, după o analiză atentă şi aofertelor companiilor europene de profil. Însă, se vede, deciziafusese luată cu mult înainte.
Tot din 2005 (martie) datează o altă telegramă în care Băsescuîi spune însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureştică, pentru securizarea frontierelor României, a fost încheiat uncontract cu concernul european EADS (mai precis cu diviziagermană). Băsescu spune că acest contract de 800 mil dolari esteinutil şi corupt, iar americanii par că-i dau dreptate. Securizareafrontierelor era necesară pentru aderarea României la SpaţiulSchengen. Abia în februarie curent, când s-a văzut clar că Românianu va intra în Spaţiul Schengen în martie, preşedintele a ameninţatcă va dirija banii din contract (mai sunt de cheltuit în jur de 150mil. euro) către IMM-uri. Însă acest contract, renegociat în timp,continuă.
Nu ştim din telegrame cum este privit preşedintele român deactuala administraţie de la Casa Albă. Dar ştim acum că fostaadministraţie republicană îl considera un proamerican, orientare pecare preşedintele a susţinut-o, de altfel, public. Disputa cueuropenii şi mai ales cu Franţa a preşedintelui se datorează şiacestei poziţii. Asta este şi raţiunea pentru care telegramelerelevă o oarecare îngrijorare, în 2007, când preşedintele a fostsuspendat din funcţie de Parlament.
În schimb, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu care eraprivit de americani cu suspiciune (este sugerată chiar o posibilăpoziţionare a sa în favoarea intereselor ruseşti) a avut de"pătimit" pentru reţinerea sa în relaţia cu SUA. În 2006, relevă otelegramă, el ar fi dorit să meargă în Statele Unite. Vizita nu aavut loc pentru că, spune documentul citat, el nu şi-a schimbatpoziţia faţă de adopţiile internaţionale. Or, în vremea lui AdrianNăstase, adopţiile internaţionale fuseseră blocate de europeni, înciuda presiunilor americane. În pragul aderării României la UE,Tăriceanu i-ar fi înfuriat pe unii membri ai UE (cu excepţiaItaliei, probabil) dacă ceda presiunilor Washingtonului şi ar fipermis reluarea adopţiile. Măsurile de retorsiune americane:Tăriceanu nu a putut merge la Washington în 2006. Tot din telegrameaflăm că Mircea Geoană a mers la Moscova cu avionul lui SorinOvidiu Vântu, că România se temea că, din cauza divergenţeleeuropenilor nu va putea fi stopată ofensiva agresivă a Gazprom saucă România a cerut SUA să negocieze cu Turcia tranzitul de gazlichefiat spre Constanţa.
Privite aşa, telegramele nu reprezintă deloc doar un cancanpolitic şi nu trebuie reduse la cazul Teo Peter care a ocupat bunăparte a dezbaterilor din ultimele zile. Ele aduc la lumină ceea cepoliticienii au trecut sub tăcere, evidenţiază interesul americanîn România şi dau o imagine despre resortul care a stat la bazaluării unor decizii care, la un moment dat, nu-şi au o explicaţieclară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
