Comisia Europeană ne-a taxat, într-un raport, pentru că în topul competitivităţii continuăm să ţinem în braţe "lanterna roşie". Într-un context în care, în întreaga Uniune Europeană, "redresarea economică este relativ lentă şi rămâne fragilă". Una dintre cauze, pe care o subliniază raportul, fiind aceea că inovarea şi cercetarea în Uniunea Europeană au rămas în urmă faţă de SUA şi Japonia.
Într-o piaţă comună cu mari probleme de competitivitate, problemele noastre sunt şi mai mari. Iar cele mai multe ni se trag - fapt subliniat şi în amintitul raport - de la întârzierea reformelor structurale. Iată deci pedala pe care se impune să apăsăm de urgenţă.
Autorii raportului văd lucrurile tranşant: "Încetinirea redresării impune plasarea competitivităţii şi a creşterii economice pe locul cel mai important în agenda politică". La nivel european. Înţelegem, de aici, că nici pentru România ţintele cele mai importante nu pot fi altele. Toate celelalte ţinte - legate ori nu de ieşirea din criză - derivă din nevoia redresării competitivităţii şi a creşterii economice.
Săptămâna trecută primisem, de la Eurostat, două veşti bune. Am văzut că, în iunie, cu o rată a inflaţiei pe 12 luni de 8 la sută, eram pe ultimul loc în Europa. Iată însă că în septembrie, cu o rată de numai 3,5 la sută, am trecut înaintea Italiei, Luxemburgului, Austriei, Slovaciei, Ungariei şi am egalat Finlanda, Polonia şi Portugalia. Iar într-un alt top, venit de la Eurostat, cu producţia industrială din august, avem plus 1,9 la sută, în timp ce Danemarca, Cehia, Germania, Olanda, Irlanda şi Suedia au înregistrat rate negative. Judecând drept, constatăm că ne revenim pe un teren pe care am mai dovedit şi înainte de criză că putem fi tari: topul ritmurilor. Nu-i rău. Dar încă nu-i bine. Şi nici nu va fi bine până când nu vom începe să urcăm şi într-un alt top: cel al competitivităţii. Cursă în care noi nu ne poticnim de ieri sau de alaltăieri, ci de o jumătate de secol.
De unde începem? Înainte de actuala criză globală, pieţele financiare forţau ruperea de tradiţii. În anii '90 şi în primii ani ai secolului XXI, în condiţiile în care instrumentele financiare toxice au dus la o înmulţire a banilor fără egal în istorie, creditele împingeau în planul al doilea economia reală. O explicaţie există şi ea nu e lipsită de un sens raţional: tehnologia, ca să-şi întreţină avântul, are nevoie de investiţii, iar investiţiile se fac deseori cu credite. Şi astfel, creditul ajunsese să fie încoronat rege al economiei. Mai cu seamă că, într-o mare măsură, creditul finanţa investiţiile în noi produse performante; iar într-o şi mai mare măsură îi finanţa pe consumatorii acestor produse. Începea astfel să fie ignorat un adevăr esenţial - şi iată că a venit criza globală să-l reabiliteze - acela că nu-i totul ca lumea să fie străbătută de mari fluxuri de capital, de credite şi de fonduri de investiţii. Pe primul loc este altceva. Şi anume - dublarea acestor fluxuri cu muncă performantă.
Ce este valabil pentru lumea întreagă este de două ori valabil pentru România. Pentru că noi, în viitorul apropiat, n-avem de ce să credem că am putea să devenim finanţatori internaţionali, exportatori de capital sau investitori în ţări străine. Mai degrabă vom avea nevoie să atragem capital şi investiţii. Şi să ne afirmăm, incontestabil, ca exportatori de bunuri şi servicii. Fapt care impune restructurarea radicală a industriilor tradiţionale. Începutul l-am făcut cu automobilele, cu oţelul, cu cauciucurile şi cu electrocasnicele. Va fi nevoie să continuăm cu noi industrii, inclusiv în domeniul producţiei alimentare, cu noi servicii. Şi să dăm o bătălie cumplită pentru cote de piaţă, pentru impunerea unor branduri şi pentru echilibrarea contului curent.
Marea problemă este dramatică: cum ne integrăm în circuitul economic global? Cantitativ, dar mai cu seamă calitativ. Ce exportăm? Ce importăm? Ce raport stabilim între exporturi şi importuri? Şi iată cum întrebările se înmulţesc. La urma-urmei, întrebările pot fi foarte multe. Esenţiale sunt răspunsurile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
