Adrian Nastase, candidatul Uniunii Nationale PSD-PUR pentru Cotroceni, este de 15 ani in prim-planul vietii politice, insa la alegerile din aceasta toamna da pentru prima data piept cu votul popular. Carisma nu este punctul lui forte, nu are capacitatea de a electriza masele, insa si-a construit atent imaginea publica.
In varsta de 54 de ani, Adrian Nastase si-a facut debutul in politica imediat dupa Revolutie, ca membru al Frontului Salvarii Nationale. A fost, timp de cateva luni, deputat, iar ulterior ministru de externe intre iunie 1990 si octombrie 1992. In timpul Guvernului Nicolae Vacaroiu (1992-1996), Adrian Nastase s-a dedicat muncii de partid. A fost presedinte executiv al PDSR, intr-o conducere bicefala, alaturi de Oliviu Gherman. Era perioada in care Ion Iliescu isi exercita al doilea mandat la Palatul Cotroceni. In acelasi timp, a detinut functia de presedinte al Camerei Deputatilor.
In perioada in care PDSR a traversat opozitia, intre 1996-2000, Adrian Nastase a devenit in partid, oficial, secundul lui Ion Iliescu. A fost prim-vicepresedinte al PDSR.
In 2000, castigarea alegerilor de catre PDSR, (devenit PSD in 2001 dupa fuziunea cu PSDR) i-a adus lui Adrian Nastase functia de prim-ministru. La scurt timp, in conditiile in care Ion Iliescu a castigat un nou mandat de patru ani la Cotroceni, seful Executivului a devenit si presedinte al partidului de guvernamant. De data aceasta singurul, ales in unanimitate.
Din aceasta pozitie, de lider de partid si premier, Adrian Nastase a promovat o serie de oameni necunoscuti public, care au fost titrati politic si administrativ sub mandatul sau. Acesti oameni se regasesc si pe listele electorale, pe locuri eligibile, ale PSD+PUR.
Profesional, Adrian Nastase are pregatire in domeniul dreptului si al sociologiei. A publicat peste 150 de studii in drept international, este profesor universitar la mai multe facultati.
Inainte de 1989, mai exact intre 1973 si 1990, Nastase a fost cercetator la Institutul de Cercetari Juridice din Bucuresti, coleg al fostului ministru al justitiei, Rodica Stanoiu.
Adrian Nastase si-a facut ucenicia politica in preajma actualului presedinte Ion Iliescu, fiind considerat un delfin al acestuia. Vederile sale cu accente de centru-dreapta, diferite de cele ale sefului statului, au deschis polemici publice intre cei doi lideri, incheiate de cele mai multe ori in favoarea celui de-al doilea. Numai in ultimii doi ani au fost astfel de dispute legate de convocarea alegerilor anticipate, modificarea Constitutiei si de introducerea cotei unice de impozitare.
Adrian Nastase si-a creat de-a lungul timpului imaginea candidatului european, tehnic, sobru,(chiar arogant, asa cum il califica Ion Iliescu), ceea ce ar putea sa-i aduca unele inconveniente in fata unui electorat cu apetenta spre pitoresc. A incercat sa contracareze imaginea de lider familiarizat doar cu saloanele diplomatice printr-o campanie in care a mers in catune, in targuri, in locuri ce ii pareau, in mod normal, straine. S-a inconjurat, de asemenea, in timpul campaniei, atat de oameni lipsiti de notorietate, dar si de vedete media, actori sau oameni de cultura, din aceeasi dorinta de a imprumuta imaginea omului politic accesibil.
Despre Adrian Nastase s-a spus, de asemenea, ca este un om bogat, fapt confirmat, intr-o anumita masura, de declaratia de avere. Este colectionar de arta, detine o colectie de icoane, carti, mobila, obiecte decorative, timbre. Are conturi importante. De numele sau a fost lipita sintagma "Nastase patru case". Nu a venit cu clarificari, la momentul respectiv. Mai tarziu, declaratia de avere avea sa precizeze ca premierul Adrian Nastase are doua proprietati, iar sotia sa, Dana Nastase, o alta proprietate si cote parti din alte doua. Adrian Nastase sI-a justificat o parte din avere prin mostenirea primita de la socrul sau, fost ministru al agriculturii in perioada communista, Angelo Miculescu.
Imaginea de om instarit il distanteaza pe Adrian Nastase de electoratul traditional al PSD, care l-a votat ani la rand in postura de presedinte pe "sarac si cinstit" - ul Ion Iliescu.
Un alt inconvenient pentru candidatul Adrian Nastase este imaginea proasta a liderilor de care s-a inconjurat in PSD si in Guvern. Sunt oameni asupra carora au planat acuzatii de coruptie si, din aceasta cauza, unii dintre ei au fost trecuti in linia a doua. In partid, nu se mai bucura de functii in ierarhia de conducere. In Guvern, au fost remaniati. Numele lor au ramas insa legate de PSD.
Pragmatic si determinat, Adrian Nastase isi alege abil mijloacele atunci cand se pregateste sa iasa la bataie. A incercat, de pilda, sa-si pregateasca terenul de candidat la Presedintie in urma cu un an. In momentul in care s-a deschis discutia legata de modificarea Constitutiei, liderul PSD a venit cu doua propuneri care tradau interese personale. Pe de o parte, a sustinut ca presedintele sa fie ales de Parlament, trecand astfel peste votul popular in fata caruia Adrian Nastase a avut ezitari.
Pe de alta parte, a incercat sa confere atributii sporite presedintelui, inclusiv de natura executiva. Ambele au cazut, unul dintre cei mai ferventi opozanti fiind chiar presedintele Ion Iliescu.
A dovedit si slabiciunea ezitarii. Daca inainte de alegerile locale, Adrian Nastase parea candidatul din oficiu al PSD la Presedintie, dupa scrutinul din iunie a dat dovada de ezitari in aceasta privinta. Ezitant s-a dovedit si in vara cand, timp de cateva zile, a tinut partidul in sah. Avea semnata demisia din functia de presedinte al PSD. A revenit, dupa o discutie intre patru ochi cu presedintele Ion Iliescu.
Geoana, asteptat sa confirme cecul in alb
Mircea Geoana, viitorul prim-ministru in cazul in care Uniunea Nationala PSD+PUR ar castiga alegerile, este unul dintre exponentii noului val in partidul de guvernamant. Debutul politic si l-a facut intr-un mod atipic; a fost promovat direct ministru de externe in Cabinetul Nastase si abia ulterior s-a inscris in PSD si a parcurs etapele politice in acest partid. Se poate spune, deci, ca si-a inceput de sus cariera politica, fara a da, in prealabil, dovezi de loialitate in partid. Afilierea lui Mircea Geoana la PSD a avut loc dupa ce, anterior, fusese sustinut de CDR.
In varsta de 46 de ani, Geoana este diplomat de formatie. A intrat in Ministerul Afacerilor Externe imediat dupa Revolutie. Intre 1990 si 1993 a fost director al unor directii din minister.
Timp de doi ani, intre 1993 si 1995, Mircea Geoana a fost purtator de cuvant al MAE. Ministru de externe, in acea perioada era Teodor Melescanu, acum lider al PNL.
Cariera diplomatica a actualului ministru de externe a cunoscut un varf in 1996 cand a fost promovat de administratia Iliescu ambasador extraordinar si plenipotential al Romaniei in Statele Unite. S-a spus, la acea vreme ca este cel mai tanar ambasador roman in America.
Venirea la putere a CDR in toamna aceluiasi an nu a insemnat indepartarea lui Geoana. A fost mentinut de adminitsratia Constantinescu la post la Washington, un fapt care a indus perceptia ca este apropiat de CDR. Din aceasta perspectiva, remarcile critice facute de Geoana in postura de ministru al PSD, la adresa CDR, au ridicat unele semne de intrebare si au nascut comentarii.
Diplomat de cariera, Mircea Geoana si-a construit de-a lungul timpului o imagine de candidat cu profil european, poate prea tehnic, obisnuit al saloanelor diplomatice. Proiectele politice personale au fost legate de integrarea Romaniei in NATO si UE.
In sondajele de opinie, Geoana era printre liderii politici cu cea mai mare popularitate, fapt ce l-a calificat, la alegerile locale, drept candidat al PSD la Primaria Bucurestilor. In pofida cotei de popularitate din sondajele de opinie, prima proba a votului popular data de Mircea Geoana la alegerile din iunie a fost un esec. A fost eliminat din primul tur de scrutin de actualul primar, Traian Basescu.
Rezultatul sub asteptari la scrutinul local a provocat reactii de nemultumire din partea colegilor din partid. Mircea Geoana nu confirmase cecul in alb primit in momentul in care a fost promovat ministru de externe.
Pe fondul acestor discutii, Dan Ioan Popescu, atunci, ca si acum, lider al filialei PSD Bucuresti, l-a destituit pe Geoana din conducerea filialei in timp ce acesta se afla cu primul ministru intr-o vizita in strainatate. Acest episod a deschis o falie intre ministrul de externe si filiala din Capitala a PSD. Solutia de compromis a fost reorientarea lui Geoana catre organizatia Dolj.
Acest demers a fost argument al interpretarilor potrivit carora, desi este unul dintre putinii lideri care si-au conservat pozitia in staff si dupa alegerile locale, are o influenta politica limitata. Si-a dovedit din plin diplomatia atunci cand partidul s-a impartit intre ideile stangii traditionale ale presedintelui Ion Iliescu si cele mai de centru ale lui Nastase.
Mircea Geoana si-a construit atent imaginea publica, nu a devenit insa un lider perceput ca fiind apropiat de electorat, popular. Alegerile locale au dovedit acest lucru. Poate si din acest motiv el este propunerea de prim-ministru, o functie care nu este supusa votului popular. Dar care ar putea aduce un plus de valoare echipei de candidati.
PSD si-a pus, de alegeri, haine noi, insa le-a pastrat si pe cele vechi
Dupa dusul rece de la alegerile locale, PSD merge la scrutinul parlamentar in mezalianta cu PUR insa, miscarea electorala, asemenea altor decizii de ordin administrativ, nu a fost in masura sa distanteze partidul de scandalurile de coruptie in care mai multi membri ai sai au fost implicati in timpul acestei guvernari.
PSD a incercat, mai ales in ultimul an, sa contracareze prejudiciile de imagine trecandu-i intr-un con de umbra pe ministrii sau pe liderii de partid - inclusiv asa numitii baroni locali - asupra carora au planat suspiciunile unor fapte de coruptie.
Incercarile PSD si-au atins doar partial scopul. Erodarea la guvernare a acestui partid pare sa nu fi avut ca sursa atat deciziile de guvernare cat imaginea de partid care a esuat in combaterea coruptiei. Presedintele Ion Iliescu este unul dintre cei care au admis acest lucru.
Cu bunele si relele acestei guvernari, PSD se prezinta la cel de-al doilea test electoral din acest an cu ambitiile unui partid innoit si, partial, restructurat.
Innoirea PSD a avut mai degraba un caracter formal. Este vorba de o schimbare in pripa a conducerii partidului si de promovarea pe listele parlamentare a unor oameni ale caror nume nu s-au regasit pina acum in forul legislativ. In ambele cazuri s-a procedat cu jumatati de masura. S-a dat dovada de ezitare iar rezultatele au fost in consecinta.
Schimbarea conducerii centrale a avut loc dupa alegerile locale si este rezultatul responsabilizarii celor care au esuat la scrutinul local. Noua echipa nu a reusit insa in cele aproape sase luni de mandat sa puna pe picioare vreun proiect politic important. A reusit insa sa atraga nemultumirile parlamentarilor partidului, care au reclamat lipsa de legitimitate a unora dintre noii lideri de a face legea in privinta listelor electorale.
Cea de-a doua modalitate prin care PSD a incercat sa se innoiasca a fost alcatuirea listelor electorale. Nici aici nu se poate vorbi de un succes avand in vedere ca sistemul alegerilor preliminare din partid a fost falimentat. Au existat voci din interiorul partidului care au spus ca alegerile nu au fost corecte iar cistigatorii au fost cei agreati de conducerea centrala. A fost doar prima etapa. Castigatorii alegerilor preliminare au devenit perdanti dupa ce conducerea centrala si-a pus amprenta asupra listelor de candidati. Listele parlamentare au suferit schimbari substantiale spre nemultumirea multora dintre actualii parlamentari si a liderilor locali.
Spre deosebire de alegerile din 2.000, PSD a fost, se pare, receptiv la semnalul dat de alegatori la locale. A venit cu nume noi pe listele parlamentare in proportie de 60%, insa se regasesc deopotriva si numele emblematice acestui partid. Este vorba, pe de o parte, de oameni promovati in acest mandat de premierul Adrian Nastase in functii executive, in Guvern, sau de oameni titrati politic in partid in perioada in care el a fost presedinte. Pe de alta parte, sunt oamenii apropiati presedintelui Ion Iliescu. Unii dintre ei au fost implicati politic si pina acum in administratia prezidentiala, desi in Parlament sunt prezentati drept oameni noi.
Sunt, de asemenea, oameni ai PUR impusi pe liste ca urmare a intelegerii politice cu PSD. Mezalianta PSD cu PUR a provocat insa convulsii in ambele formatiuni politice, unele neresorbite nici acum. mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
