Guvernul aşteaptă opinia specialiştilor asupra proiectului RoşiaMontană înainte de a lua o decizie privind această investiţie, adeclarat premierul Boc, arătând că, personal, nu este un "fan" alproiectului şi că actualul contract, care nu este cel mai favorabilpentru stat, ar trebui rediscutat.
"Nu sunt un fan al acestui proiect şi sunt două observaţiimajore: una ce ţine de mediu, şi aştept ca specialiştii naţionalişi internaţionali să se pronunţe, şi, în al doile rând beneficiulpentru statul român. Cred că actuala formă a contractului nu estecea mai favorabilă pentru statul român. Sunt observaţiile pe carele-am avut chiar înainte de a fi prim-ministru. Voi vedea cum vorevolua discuţiile pe marginea acestui subiect şi îmi voi face unpunct de vedere", a spus Boc, la postul public de televiziune.
Întrebat dacă intenţionează să modifice acest contract,premierul a răspuns că este încă prematur să se pronunţe.
"V-am spus două dintre lucrurile la care m-am referit încă dintrecut: contractul, care nu este în cea mai bună formă ca avantajpentru statul român aşa cum a fost conceput şi ar trebuirediscutat, şi că aştept concluziile pe ceea ce înseamnă componentade mediu", a conchis Boc.
Purtătorul de cuvânt al PDL Sever Voinescu a declarat, luni, înşedinţa BPN al partidului "a avut loc de dezbatere intensă" privindproiectul de la Roşia Montană, la cererea Monicăi Macovei, iarpremierul a luat act că discuţiile sunt abia la început.
Vicepreşedintele PDL Monica Macovei se opune proiectului minierde la Roşia Montană şi susţine că nu este legală eliberareaavizului pentru declasarea masivului Cârnic.
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, întrunită în 27 iulieîn şedinţă, a decis să îi solicite lui Kelemen Hunor o întrevederepentru ca membrii comisiei să înţeleagă de ce ministrul Culturii adecis declasarea masivul Cârnic de la Roşia Montană, a declaratpentru MEDIAFAX Hanna Derer, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale aMonumentelor Istorice şi preşedinte al secţiunii EvidenţaMonumentelor Istorice.
Hanna Derer a mai spus că documentaţia care a stat la bazadeciziei Comisiei Naţionale de Arheologie, privind aprobarearaportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic,Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană", nu aajuns şi la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.
Totodată, Hanna Derer a reamintit că încă de la începutulacestui an Comisia Naţional a Monumentelor Istorice s-a pronunţatpentru înscrierea sitului Roşia Montană în lista tentativă aUNESCO.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat, joi, într-uninterviu pentru MEDIAFAX, că prioritatea sa, ca ministru, estesalvarea patrimoniului de la Roşia Montană, iar dacă RMGC nu îşirespectă promisiunea de a investi 70 de milioane de dolari la RoşiaMontană are puterea să oprească proiectul. Totodată, ministrulCulturii a spus că, dacă se va constata că există orice risc pentrusănătate, oricât de mic, acest proiect nu va începe.
Kelemen a precizat, de asemenea, că decizia de a da sau nu "undăverde" proiectului minier al RMGC la Roşia Montană nu aparţineUDMR, ci este decizia Guvernului şi a întregii coaliţii deguvernare, bazată pe opiniile experţilor, şi nu pe argumentepolitice.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, pe 14 iulie,certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o partedin masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetarearheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România -proiectul minier Roşia Montană".
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, DirecţiaJudeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emisacest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a ComisieiNaţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetarearheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România -proiectul minier Roşia Montană".
"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigurasalvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şiarhitectonice de la Roşia Montană", se arăta în comunicatul citat,precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional,Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigureconservarea celor mai importante situri arheologice şi monumentearhitectonice.
Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80%dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printreele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istoricădeosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zonaCătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschisepublicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemulhidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galeriiromane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric dinzona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate dearheologi pentru alte descoperiri.
Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania RoşiaMontană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, carevor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şipunere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. Deasemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - dincare vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi vaavea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia încare se vor face descoperiri importante, scria în comunicatulMinisterului Culturii.
Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de laRoşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de unmiliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de lainaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame deaur.
Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources,care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul româncontrolează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţiacţionari cumulează 0,23% din titluri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
