Ideea încă vagă a înscrierii în viitoare Constituţie a prevederii privind confiscarea averilor ilicite, susţinută de premierul Victor Ponta, a primit astăzi sprijinul viitorul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi.
Prezentă la Consiliul Superior al Magistraturii unde a fost audiată în vederea numirii sale în fruntea DNA (numirea sa se află, deocamdată, ln stadiul de propunere, dar este agreată de preşedintele Traian Băsescu) Kovesi a spus: printre priorităţi se numără confiscarea extinsă a averii întrucât au existat multe cazuri de persoane condamnate pentru corupţie, dar care şi-au păstrat averile obţinute ilicit.
Ideea clarificării prin Constituţie (despre a cărei modificare se duc dezbateri în aceste zile) a confiscării averilor ilicite în cadrul probabil al aşa-numitului proces de confiscare extinsă, nu este îmbrăţişată de liberali, dar premierul speră să-i convingă.
"Am discutat (cu liberalii n.n.) şi urmează să discutăm în continuare. Este o modificare deja la nivel european, iar faptul că avem în România foarte multe cauze penale în care nu recuperăm prejudiciul... e bine că mai ajung în închisoare cei care comit fapte penale, dar aş vrea să recuperăm prejudicii cât mai multe", a spus Ponta, citat de Mediafax.
În România nu sunt aplicate în prezent destule sancţiuni, inclusiv pecuniare, celor care au venituri în urma unor acţiuni ilegale, susţine premierul.
"Mentalitatea anglo-saxonă este «follow the money» mergi în primul şi în primul rând şi ia-i banii celui care a încălcat legea şi, după aceea, sigur, îl sancţionezi. Noi, cu chiu, cu vai, după nişte ani, îl sancţionăm, dar rămâne cu averile, cu casele, cu maşinile, cu conturile, nu păţeşte niciodată nimic. Deci, e o tendinţă la nivel european pe care eu o susţin şi cred că e foarte utilă României", a explicat premierul.
Noţiunea de confiscare extinsă a fost introdusă în legislaţie în 2012, prin modificarea Codului Penal. În termeni juridici presupune "sarcina inversării probei" - învinuitul trebuie să arate că ai dobândit averea licit şi nu procurorul să demonstreze că a dobândit-o ilicit.
Dar o astfel de reglementare s-a lovit în trecut de o mare problemă constituţională. Constituţia susţine că "averea dobândită se prezumă a fi licită". Ca urmare, deţinătoul nu este obligat să facă proba dobândirii ei, de vreme ce se prezumă că este licită.
Eliminarea din Constituţie a paragrafului potrivit căruia "averea dobândită se prezumă a fi licită" cerută în trecut şi în proiectul de modificare a Constituţiei elaborat la Preşedinţie - ar însemna că deţinătorul averii trebuia să demonstreze în faţa anchetatorilor, dacă i se cere, că şi-a dobândit averea pe căi legale şi nu anchetatorii să dovedească că unele bunuri au fost obţinute ilegal. Deşi Ponta nu o spune explicit toată insistenţa sa vizând clarificări în Constituţie asupra averilor ilicite vizează acest articol.
În faţa acestei probleme constituţionale, Ministerul Justiţiei a elaborat în 2011 un proiect care prevede că, în cazul unei persoane condamnate pentru infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 5 ani, instanţa poate dispune şi confiscarea bunurilor condamnatului în aşa-numita "confiscare extinsă".
Confiscarea extinsă prevăzută de actuala legislaţie poate fi cerută când valoarea bunurilor dobândite depersoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii până la data punerii în mişcare a acţiunii penale, depăşeşte în mod evident veniturile obţinute de aceasta în mod licit. Instanţa trebuie convinsă că bunurile respective provin din activităţi de natura celor care au atras condamnarea.
Confiscarea extinsă înseamnă că bunurile confiscate vor fi şi cele transferate de către persoana condamnată unui terţ, unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia aceasta deţine controlul. Poate fi confiscată, aşadar, şi averea transferară pe un alt nume, dacă instanţa crede că ea a fost dobândită în cadrul infracţiunilor care au adus condamnarea. În acest caz, intervine "sarcina inversării probei", adică cel condamnat trebuie să demonstreze că şi-a dobândit averea licit, dacă vrea ca ea să nu-i fie confiscată.
Dar, în practică, acest lucru funcţionează foarte greu, după cum arată şi premierul Ponta sau fostul procuror general, Codruţa Kovesi. De aceea premierul cere clarificări chiar prin intermediul legii fundamentale. Obiecţia liberalilor este însă că regimul proprietăţii nu ar putea face obiectul revizuirii Constituţiei, drept urmare articolul buclucaş nu poate fi eliminat în viitoare lege fundamentală care ar urma asă fie supusă aprobării populare, prin referendum, până la sfârşitul anului în curs.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
