Comisiile reunite de buget-finante din Camera Deputatilor si Senat au incheiat, in mare, discutiile pe marginea bugetului pe 2007, corpul legii fiind aprobat in forma sa initiala.
Coalitia de guvernamant a reusit ieri sa se mobilizeze, sustinand prin vot propriile amendamente si respingandu-le pe cele aduse de fortele de opozitie.
"Discutiile de anul acesta au avut un grad mai inalt de profesionalism. S-a discutat mai putin politic si mai mult aplicat", a declarat pentru ZF Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de Buget-Finante din Senat. "Coalitia guvernamentala a functionat", a adaugat oficialul PNL.
Dezbaterea privind bugetul de anul viitor urmeaza sa continue luni, cand vor fi supuse la vot bugetele Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, Ministerului Culturii si Cultelor.
Ministrul educatiei, Mihail Hardau, a fost invitat de catre parlamentari sa participe luni la discutiile asupra bugetului alocat Educatiei si Cercetarii. Conform proiectului de buget, ministerul condus de Hardau ar urma sa primeasca in 2007 5,2% din PIB, respectiv 19,767 miliarde de lei, in crestere cu 131,6% fata de cel de anul acesta.
Legea bugetului este cea mai importanta lege anuala care pana acum a nascut de fiecare data mari controverse privind structura si cheltuirea fondurilor, anul acesta fiind o exceptie, comisiile de specialitate aproband corpul legii in forma lui initiala.
Reprezentantii opozitiei au anuntat cu o saptamana in urma ca nu vor vota legea bugetului in forma prezentata de guvern in cadrul comisiilor de specialitate. Prezenti la dezbateri, membrii partidului social-democrat nu au reusit sa-si impuna amendamentele proprii. "Au fost niste discutii cu o nuanta de superficialitate. Coalitia a functionat de data aceasta", este de parere Mihai Tanasescu, fost ministru de finante in guvernarea PSD.
Amendamentele care au fost propuse si aprobate au adus modificari de forma, fondurile bugetate ministerelor care au fost supuse votului ramanand neschimbate, cu exceptia celor alocate Ministerului Apararii Nationale (MApN).
Bugetul MApN pe anul viitor a fost suplimentat cu suma de 841 de milioane de lei, bani ce vor fi folositi pentru modernizarea infrastructurii si a echipamentelor armatei. Modificarea a fost anuntata de Sorin Frunzaverde, ministrul apararii inca de la inceputul acestei saptamani.
Ministrul a explicat atunci ca aceasta crestere va rezulta din preluarea a 300 de milioane de lei de la bugetul Ministerului Afacerilor Interne si a 541 de milioane de la Ministerul Finantelor. Ponderea bugetului MApN in bugetul de anul viitor se va ridica astfel la 2,05%.
In proiectul de buget propus de Guvern Parlamentului bugetul alocat MApN era de 6,797 miliarde de lei, respectiv 1,78% din PIB, cu 148,8 milioane de lei mai mult decat in 2006.
Sorin Frunzaverde a tinut sa mentioneze la inceputul saptamanii ca cererea unor fonduri mai mari este determinata de necesitatea respectarii de catre Romania a angajamentelor luate ca membra a UE si a NATO.
El a explicat ca este nevoie de fonduri suplimentare pentru a acoperi cheltuielile legate de renuntarea la serviciul militar obligatoriu si trecerea la cel pe baza de voluntariat, precum si sustinerea fortelor armate in teatrele de operatii.
Partidul Democrat a facut presiuni pentru suplimentarea fondurilor armatei inca dinaintea numirii unui democrat in fruntea acestui minister. Democratii au cerut initial 2,38% din PIB. Un amendament important adoptat ieri este cel legat de sumele defalcate din TVA care urmeaza sa fie primite de bugetele administratiilor locale. Ele se ridica la cifra de 12,3378 miliarde de lei, din care 400 de milioane de lei sunt destinati exclusiv refacerii infrastructurii rutiere la nivel judetean si comunal.
Repartizarea acestor fonduri se va face in functie de lungimea drumurilor care vor fi propuse pentru refacere, printr-o hotarare a Consiliului Judetean, dupa consultari prealabile cu primarii. Daca in termen de 30 de zile administratia locala nu va reusi sa aloce fondurile, procesul repartizarii va fi preluat de catre Directiile Generale ale finantelor publice de la nivel judetean.
Primul buget al Romaniei ca membra a Uniunii Europene a fost elaborat de Guvern pe baza unui deficit bugetar de 2,8% din PIB, o crestere economica de 6,4%, o inflatie de 4,5% si un nivel al datoriei publice sub 60% din produsul intern brut.
Romania va contribui anual, conform angajamentelor europene, cu suma de 1,1 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Conform proiectului de lege, nivelul fondurilor acordate de UE Romaniei va fi de 2,1% din PIB, in crestere cu 0,8% fata de anul acesta.
Luni se vor relua discutiile privind bugetul pe 2007, urmand sa fie discutate si cele sase anexe ale legii bugetului ramase nefinalizate ieri. Pentru cele trei anexe dezbatute au fost elaborate 369 de amendamente, printre cele mai importante numarandu-se cele legate de bugetul MApN si de sumele defalcate din TVA destinate bugetelor locale.
Primul buget al Romaniei ca membra a UE:
Deficit bugetar de 2,8%.
Crestere economica de 6,4%.
Inflatie de 4,5%.
Romania va contribui anual cu 1,1 miliarde de euro la bugetul UE.
Ponderea veniturilor bugetare in PIB va fi de 35,18%, respectiv 38,1 mld. lei.
Cheltuielile vor fi de 38% din PIB, in timp ce pentru investitii se vor cheltui 6,7% din PIB.
S-a bugetat un nivel al datoriei publice sub 60% din produsul intern brut.
Totalul contributiei Romaniei la bugetul UE se va ridica la circa 6 mld. lei.
Cursul valutar luat in calcul este de 3,53 lei pe euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
