Parlamentarii din comisiile economice susţin necesitatea unui deficit bugetar cât mai mic, dar spun că nu se poate atinge valoarea zero, mai ales în condiţiile actuale, ei afirmând, pe de altă parte, că prudenţa invocată de şeful statului înseamnă cheltuieli limitate în contextul anului electoral.
Secretarul Comisiei de buget finanţe a Camerei Deputaţilor, Nicolae Bud (PDL), a declarat pentru MEDIAFAX că trebuie să se tindă spre un deficit bugetar zero, menţionând însă că este greu de crezut că România se poate descurca, în acest moment, fără un deficit minimal.
Întrebat dacă România ar putea avea deficit zero, Nicolae Bud a spus: "Nimic nu e imposibil! Şi cam acolo ar trebui să tindem, spre un defict zero, adică să avem un buget echilibrat".
El a arătat însă că orice modificare a politicii fiscale trebuie să aibă ca obiectiv principal menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB pe termen mediu şi lung "şi cât mai aproape de zero, pe cât e posibil". "Mi-e greu să cred că la acest moment România se poate descurca fără un deficit minimal", a adăugat deputatul PDL.
În legătură cu "prudenţa" menţionată de preşedinte, Bud a precizat că aceasta înseamnă cuantificarea foarte bună în buget a celor doi factori importanţi - deficitul şi creşterea bugetară. "Prudenţă, adică să cuantificăm foarte bine cei doi factori foarte importanţi, deficitul şi creşterea economică, să nu inducem venituri virtuale, ci venituri reale. Şi este important că bugetul nu trebuie să afecteze investiţiile", a explicat Bud.
La rândul său, fostul ministru al Sănătăţii, deputatul PNL Eugen Nicolăescu, membru în Comisia de Buget a Camerei, a declarat pentru MEDIAFAX că este o iluzie atingerea unui deficit bugetar zero într-o perioadă de criză în care creşterea economică este sub semnul întrebării.
"E o iluzie să poţi să ajungi într-o perioadă de criză, într-o perioadă în care creşterea economică este pusă sub semnul întrebării, la deficit zero. Sigur că se poate ajunge la orice, problema este ce sacrifici. Iar eu cred că în felul acesta se sacrifică principalele domenii pentru care oricum ar trebui bani mai mulţi: sănătatea, educaţia şi investiţiile. Dacă vor să-şi bată joc de toate acestea, este posibil şi aşa ceva", a spus Nicolăescu.
El a afirmat că bugetul pe 2012 este mai mult o "momeală" decât un buget prudent. "Cred că anul 2012, fiind un an electoral, se încearcă a fi mai degrabă o momeală bugetul pe 2012 decât un buget prudent, pentru că nu are cum să fie un buget prudent când ni se spune o să avem creştere economică probabil undeva la 2% - dar probabil o să fie la 1% - o să avem un deficit bugetar mai mic de 2% - probabil se va duce către 1% - deci, cu alte cuvinte, cheltuieli foarte multe reduse. N-o să avem în prima parte a anului niciun fel de creştere salarială sau pe pensii, dar e posbil să o facem în partea a doua a anului, adică după 1 iulie 2012, deşi legea interzice acest lucru", a spus Nicolăescu.
El a criticat Guvernul că se foloseşte de "demagogie şi falsitate" atunci când tratează această temă. "Totul este demagogie, este falsitate, este şmechereală tipică Guvernului Boc pentru că ei nu vor atinge niciuna din ţinte şi o să vedeţi cum, înainte de campania electorală, se vor da bani în stânga şi în dreapta ca să cumpere voturi", a spus deputatul PNL.
La rândul său, deputatul PSD Cătălin Nechifor, membru al Comisiei de buget din Camera Deputaţilor, a declarat pentru MEDIAFAX că deficitul bugetar pe 2012 ar putea fi şi zero, în condiţiile în care investiţiile de stat ar fi raţionalizate, iar colectarea taxelor ar fi îmbunătăţită.
Nechifor a afirmat că principala preocupare a Guvernului nu trebuie să fie neapărat legată de dimensiunea deficitului bugetar, ci de finanţarea acestuia. "Nu cred că are prea mare importanţă dacă deficitul este mai mic sau mai mare sau chiar zero. Problema este cum îl finanţezi, pentru că în acest moment România se împrumută pe banca internă şi pe cea internaţională la dobânzi mari, de peste 7%. În aceste condiţii, protejarea PIB şi a indicatorilor macroeconomici obligă Guvernul la un deficit cât mai mic, dar a cărui finanţare costă mult", a spus deputatul PSD.
El a arătat că deficitul ar putea scădea dacă investiţiile guvernamentale ar fi raţionalizate. "În momentul de faţă investiţiile de stat costă Guvernul foarte mult şi apasă asupra deficitului. Ele sunt realizate la preţuri de trei chiar patru ori mai mari decât în realitate şi au finalitate strict politică. Mă refer aici la telegondele construite în neştire şi la parcurile din zona rurală, unde deficitul de spaţiu verde nu este atât de drastic ca în zona urbană. Deci în primul rând este nevoie de o regândire a investiţiilor. În al doilea rând, România trebuie să revină la normal în ceea ce priveşte pensiile şi salariile bugetarilor, sacrificate de Emil Boc pentru investiţii politice către clientelă", a spus Nechifor.
Deputatul PSD a apreciat că, teoretic, deficitul bugetar pentru 2012 ar putea fi şi zero, însă a amintit că toate prognozele de creştere economică anunţate în anii recenţi au fost ratate. "O metodă de a ţine deficitul într-o zonă rezonabilă este realizarea de investiţii de stat în afara clientelei politice, prin care s-ar asigura obţinerea unor preţuri mult mai mici, implicit reducerea cheltuielilor. În plus, ar trebui îmbunătăţită colectarea taxelor şi impozitelor. În al treilea rând, trecerea unei bune părţi din economia subterană în zona fiscalizată ar asigura un surplus de venituri la buget şi astfel s-ar putea merge pe un deficit scăzut", a afirmat deputatul PSD.
Nechifor a declarat că termenul "prudenţă" folosit de Traian Băsescu este greu de înţeles, în condiţiile în care preşedintele face confuzie între deflaţie şi dezinflaţie. "Din 2009 suntem cu centura de siguranţă montată de Traian Băsescu, prin acordul cu FMI. Acum este greu să înţelegem ce înseamnă prudenţa de care vorbeşte. Prudenţă în faţa cui? România nu este în situaţia de a fi atacată. Nu este clar ce este prudenţa lui Băsescu. Mai ales că din ce în ce mai mulţi analişti economici din străinătate vorbesc de necesitatea renunţării la măsuri de austeritate şi de trecerea la stimularea consumului, care ar avea o dinamică pozitivă mai mare în plan economic", a spus deputatul PSD.
Nechifor a afirmat că Băsescu a solicitat instituţiilor statului, înainte de a pleca la Bruxelles la Consiliul European, reducerea la jumătate a capitolului cheltuieli cu bunuri şi servicii, în raport cu 2011. "La bugetul Camerei Deputaţilor pe 2012, aceste cheltuieli cu bunuri şi servicii au fost fixate la 96% faţă de 2011. Iată deci că nici măcar instituţiile statului nu respectă indicaţiile preţioase ale lui Traian Băsescu şi cred că această prudenţă ar trebui s-o explice mai întâi alor săi, pentru că, tradusă în termeni politici, prudenţa asta înseamnă că îi îndeamnă pe cei din PDL să fie mai precauţi, pentru că fac prea multe afaceri de partid", a spus deputatul PSD.
La rândul său, preşedintele Comisiei de buget a Senatului, Ovidiu Marian (PDL), a declarat pentru MEDIAFAX că nu crede că România poate ajunge la un deficit bugetar zero.
El a apreciat că la construcţia proiectului de buget pe 2012 se poate merge pe un deficit cât mai mic, de 3% sau de 2,7%. "Nu cred că putem ajunge la un deficit zero, dar putem merge pe un deficit mic, eu ştiu de 3% sau 2,7%", a spus Ovidiu Marian.
Acesta a arătat că, după cum au spus şi preşedintele şi premierul, este necesară prudenţa în cheltuirea banului public, să nu se facă excese doar de dragul anului electoral. "Trebuie să fim foarte prudenţi, după cum a spus preşedintele şi premierul, în ideea că vine anul electoral, trebuie făcute investiţii şi privatizate marile companii naţionale, măsuri la care Guvernul lucrează. Trebuie să fim prudenţi în cheltuirea banului public, să nu facem excese numai de dragul anului electoral", a mai precizat Ovidiu Marian.
Vicepreşedintele Comisiei de buget a Camerei Deputaţilor, Adrian Henorel Niţu (PDL), a declarat pentru MEDIAFAX că România nu poate încă să aibă un deficit zero, pentru că ar fi trecerea foarte mare de la deficitul de 4,4% din PIB cât a fost în acest an la 0%. "România nu poate încă să aibă un deficit zero, pentru că ar fi trecerea foarte mared e la 4,4% din PIB cât a fost în acest an. Probabil că o să fie un deficit de sub 3% din PIB. În doi-trei ani se poate ajunge la excedent", a opinat deputatul PDL.
El a arătat că "prudenţa" invocată de guvernanţi referitoare la proiectul bugetului de stat pe anul viitor înseamnă "cheltuieli cu măsură". "Trebuie să fie asigurate cheltuielile pentru investiţii, importante pentru creştere economică, în timp ce cheltuielile pentru salarii, bunuri şi servicii să fie foarte bine drămuite", a explicat Adrian Henorel Niţu.
Pe de altă parte, Eugenia Barna (UNPR), preşedinte al Comisiei de buget de la Camera Deputaţilor, a declarat că scăderea deficitului bugetar este necesară din cauza condiţiilor de pe pieţele externe şi a dobânzilor foarte mari la care statul este obligat să se împrumute. "Pentru a reduce deficitul este necesară reducerea cheltuielilor bugetare şi prioritizarea investiţiilor, pentru ca acestea să genereze locuri de muncă", a spus Barna.
Deputatul UNPR a afirmat că deficitul bugetar pentru 2012 nu va putea fi zero, pentru că statul trebuie să susţină cheltuieli sociale. Barna a apreciat că o sursă pentru majorarea veniturilor bugetare şi acoperirea nevoii de lichiditate financiară este atragerea fondurilor europene. Ea a menţionat că la nivelul Uniunii Europene au existat discuţii în care mai multe state au solicitat simplificarea procedurilor legate de atragerea fondurilor comunitare.
"Atragerea suplimentară de fonduri europene ar mări veniturile şi ar putea ajuta la un deficit mai scăzut. Dar în primul rând este nevoie de raţionalizarea cheltuielilor şi a investiţiilor, pentru ca acestea să nu se mai facă aiurea, ci să fie dirijate exact unde este nevoie şi acolo unde pot produce locuri de muncă, pentru a ajuta încasările la buget. De mai multe măsuri de austeritate, pentru reducerea cheltuielilor bugetare, nu mai poate fi vorba. Nu se mai poate lua nimic, oamenii trebuie să trăiască, şi aşa salariile bugetarilor sunt mici, iar pensia medie este la un nivel foarte scăzut. Mai mult nu mai ai ce să iei, aşa că trebuie modificată filosofia de realizare a investiţiilor", a declarat Barna.
Deputatul UNPR a declarat că prudenţa bugetară despre care a vorbit Traian Băsescu s-ar traduce în cheltuirea raţională a banilor de la buget. "Avem o rezervă la BNR şi mai avem încă de tras o tranşă din împrumutul de la FMI, deci într-o anumită măsură am putea fi protejaţi în faţa unui şoc internaţional. Însă, ca să fim prudenţi, nu ar trebui să ne bazăm pe aceste resurse, care ar trebui să rămână excepţionale, ci să mărim, prin investiţii care să aducă plus-valoare economică, veniturile la buget", a afirmat Barna.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se află în România în perioada 25 octombrie - 7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului stand-by. Cele mai importante teme de discuţie cu autorităţile române vizează construcţia bugetului pe anul viitor şi reforma companiilor de stat.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Palatul Cotroceni, după o întâlnire cu reprezentanţii FMI, BM şi ai CE, că oficialii străini sunt de acord că elementul cheie al construcţiei bugetare pentru 2012 trebuie să fie prudenţa.
Şeful statului menţiona, în 25 octombrie, necesitatea revizuirii ţintei de deficit, apreciind că ar fi bine ca nivelul acestuia să fie "mult mai mic" de 3% şi că Guvernul trebuie să găsească soluţii de diminuare a nevoii de împrumut.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, declara recent că în contextul internaţional actual bugetul pe 2012 trebuie să fie prudent, iar România nu trebuie să cadă în capcana unui deficit mai mare de 3%.
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile statului depăşesc încasările. Opusul deficitului bugetar este excedentul bugetar.
Deficitul bugetar în România a crescut constant în ultimii ani. Astfel, în 2006 deficitul a fost de -1,7% din PIB, în 2007 a fost de -2,6%, 2008 -5,7%, 2009 -8,5% şi 2010 -6,4%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
