Incertitudinea referendumului continuă până în septembrie. Liderii României se dovedesc incapabili să administreze baze de date corecte

Decizia Curţii Constitu­ţionale de a amâna o decizie de validare sau invalidare a referen­dumului pentru de­mi­terea lui Traian Băsescu cu aproape o lună şi jumătate, până pe 12 septembrie, va prelungi vrajba politică cu tot atâtea zile.

Drept urmare, incertitudinea contină. Crin Antonescu rămâne la Cotroceni ca preşedinte interimar în această perioadă, iar Guvernul va "curăţa" listele electorale, cele de care depinde demiterea sau revenirea la Cotroceni a lui Traian Băsescu.

O lună de scandal politic a însemnat un coşmar pentru economişti şi oamenii de afaceri. Leul şi-a accentuat prăbu­şirea, pieţele şi investitorii au devenit reticenţi. Toată lumea aştepta, într-un fel sau altul, încheierea "bâlciului" şi a cerut oamenilor politici să găsească un "modus vivendi" astfel încât scandalul politic să nu afacteze şi mai tare şi aşa fragilul echilibru macroeconomic.

Detensionarea situaţiei politice interne ar ajuta foarte mult economia românească prin revenirea încrederii investitorilor străini, întrucât situaţia financiară din Europa nu se va calma în următoarele săptămâni, spera ieri guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu.

Prelungirea incer­titudinii va avea toate consecinţele pe care le-a avut criza politică până duminică: aştep­tare, tensiune, neîncre­dere.

România nu avea nevoie de asta acum, dar aşa a decis Curtea Constituţională, iar toată lumea şi de aici şi din Uniunea Euro­peană a cerut şi a promis ca deciziile Curţii să fie respectate.

Că lucrurile nu au fost în regulă, în timpul şedinţei Curţii, o arată declaraţia unuia dintre judecători, Aspazia Cojocaru: "Eu, după mine, trebuia anu­lat referendumul."

Arbitrul Constituţional a solicitat Guvernului ca, până la 31 august 2012, să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referen­dumul din 29 iulie 2012.

"Având în vedere datele contra­dictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflat pe listele electorale permanente de către autorităţile publice, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat refendumul din 29 iulie 2012", spune un comunicat al instituţiei.

În urma unor obiecţii ale USL faţă de referendum, Curtea ceruse date de la Institutul Naţional de Statistică (care a arătat că nu are nicio legătură cu alcătuirea listelor electorale) şi de la Ministerul de Interne, care a transmis miercuri că, pe liste, sunt 18,2 mil. de persoane, pentru ca ieri să transmită, din nou, că nu ştie exact câţi cetăţeni cu drept de vot sunt.

Marea miză: cum să faci din 18,2 milioane de oameni doar 16,9?

Obiecţiile USL, anume că pe listele electorale sunt mai puţini oameni decât sunt acum înscrişi - 18,2 mil. cetăţeni cu drept de vot - au avut succes, aşadar, în faţa judecătorilor Curţii care au cerut verificarea listelor electorale. Numărul celor înscrişi pe listele electorale este decisiv pentru rămânerea sau demiterea preşedintelui atâta vreme cât legea cere ca, pentru validarea referendumului, la vot să se prezinte jumătate plus unu din numărul celor înscrişi pe aceste liste.

Pe listele electorale, la referendum, au fost înscrişi 18,29 mil. cetăţeni, iar la vot au venit 8,45 mil. cetăţeni, adică 46% din total. Pentru ca acei 8,45 mil. de oameni să însemne 50% plus unu, cum cere legea pentru validarea referen­dumului, ar însemna ca pe listele electorale să fie 16,91 mil. cetăţeni. Aceasta este miza pentru cei care au contestat la Curtea Constituţională corectitudinea listelor: ca noile liste să conţină 16,91 mil. cetăţeni, în loc de 18,29 mil. cetăţeni (adică cu 1,37 mil. cetăţeni mai puţin), astfel încât prezenţa la votul din 29 iulie să însemne 50% din liste, iar preşedintele să fie demis.

Dar lucrurile nu sunt aşa de simple. Şi nu este clar cum s-ar putea face într-o lună aşa ceva câtă vreme problema durează de ani de zile.

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a declarat ieri, citat de Mediafax, că primarii nu pot "curăţa" listele electo­rale decât în baza unei "documentaţii scrise temeinice" şi că niciun partid la guvernare nu a avut curajul să modifice legislaţia, întrucât "se intră într-o zonă a drepturilor fundamentale".

"Se lucrează pe o legislaţie care nu este neapărat bună, pentru «a curăţa» listele. Să zicem că cineva s-a hotărât să plece în '92 în Germania cu paşaport turistic, acesta este în continuare pe lista electorală dacă nu s-a primit de la autorităţile germane o comunicare de clarificare a domiciliului şi cetăţeniei. Noi evaluăm că cea mai mare parte a persoanelor care au plecat, care au fost şi saşi, şi români, şi de alte etnii, au între timp situaţia clarificată. Nu toţi. Am găsit, de exemplu, o persoană despre care nu se mai ştie nimic şi ar trebui să aibă 119 ani. Nu putem să tăiem noi persoana de pe listă. Aici există o neclaritate generală şi între unii analişti, dar constat cu surprindere că şi între politicieni care coordonează astfel de servicii: o persoană nu poate fi radiată din lista electorală fără documente doveditoare. A fost un politician care, peste tot la televizor, a povestit că primarii să îşi cureţe listele, adică să mergem noi, să vedem că Hans nu mai e şi să-l tăiem. Aşa ceva nu se poate, persoanele au anumite drepturi, şi la noi, şi în altă parte. Unul din drepturile fundamentale este de a alege şi de a fi ales. O persoană poate fi eliminată din lista electorală doar dacă există o documentaţie scrisă temeinică. (...) Lucrurile sunt complicate, sunt stabilite în lege, dar ea are imperfecţiunile ei", a declarat primarul din Sibiu.

Dar asta nu înseamnă că nu există soluţie şi întrebarea este: de ce, până acum, ea nu a fost căutată şi, astfel, să nu ajungem în situaţii de acest gen.

Incapacitatea administraţiei de a avea baze de date se răzbună

Guvernul a anunţat ieri într-un comunicat că se va reuni astăzi pentru a da curs solicitării Curţii Constituţionale.

"Anunţăm intenţia Guvernului de a respecta întru totul această decizie, la fel cum respectăm şi angajamentul civic şi mobilizarea exemplară de care au dat dovadă românii, în momentul în care mecanismele şi procedurile democratice le-au cerut să-şi facă auzită vocea, prin intermediul votului. Guvernul se va reuni, în cursul zilei de mâine (astăzi - n.n.) pentru a lua măsurile executive necesare pentru punerea în aplicare a solicitărilor venite din partea Curţii Constituţionale."

Potrivit comunicatului, Guvernul se va abţine de la comentarii.

"Guvernul se va abţine, în perioada următoare, de la orice formă de comentariu politic referitor la acestă decizie, pentru a nu interfera în niciun fel în decizia care trebuie să fie luată, în septembrie, de către Curtea Constituţională", spune Victor Ponta, potrivit comunicatului.

Acelaşi document arată că activitatea activitatea Guvernului va continua neperturbată de efectele acestei decizii şi că proiectele sale continuă.

Partidele nu au comentat nici ele prea mult, de altfel e şi greu de vreme ce fiecare parte în conflict s-a acuzat pe cealaltă că face presiuni asupra Curţii.

Traian Băsescu nu a comentat până la închiderea ediţiei, au făcut-o în schimb prim-vicepreşedintele PDL Cristian Preda şi vicepreşedintele Rad F. Salexandru şi amândoi au spus că partidul lor respectă decizia.

Preda a declarat ieri pentru Madiafax că decizia judecătorilor trebuie respectată, dar că, în acelaşi timp, se constată "iresponsabilitatea politică absolută a Guvernului", pentru că nicăieri în lume nu se stabileşte numărul alegătorilor după încheierea procesului electoral.

"Evident că trebuie să respectăm decizia Curţii Constituţionale. În acelaşi timp, trebuie să constatăm iresponsabilitatea politică absolută a Guvernului, pentru că în nicio ţară, nici măcar în ţările lumii a treia, nu faci un proces de consultare electorală şi stabileşti numărul alegătorilor după ce se termină."

În opinia sa, "în loc să gestioneze criza, Guvernul a agravat-o".

În legătură cu declaraţia Sulfinei Barbu (PDL) care susţinuse anterior că, dacă se pun în discuţie listele electorale permanente, atunci ar trebui invalidate şi alegerile locale din 10 iunie, prim-vicepreşedintele PDL a spus: "Poziţia Guvernului pune sub semnul întrebării şi legalitatea alegerilor locale, dar în acest moment nu trebuie să stimulăm criza, ci trebuie sa gestionăm în mod raţional situaţia politică, inclusiv asigurându-ne că numărul real al celor care s-au prezentat la vot nu este afectat de fraude, pentru că este evident că vor trebui soluţionate până în acel moment toate suspiciunile în acest sens".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels