Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la finalul vizitei făcute la Institutul Cantacuzino, că la această instituţie este o situaţie complicată, creată în ani, subliniind că unitatea trebuie salvată şi că este hotărât să "pună această problemă peste tot" unde crede că se vor găsi soluţii.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Institutul Cantacuzino a durat aproximativ o oră şi jumătate.
Preşedintele a declarat, la ieşirea din institut, că a venit în vizită la această unitate pentru că în primul rând a vrut să discute cu oamenii - atât cu conducerea, cât şi cu salariaţii.
"Am vrut în primul rând să vorbesc cu oamenii de aici, şi cu conducerea, şi cu salariaţii, cu care am avut discuţii, am vrut să văd cum arată institutul, cum funcţionează şi am vrut să încerc să înţeleg care sunt problemele. Este o situaţie complicată, care s-a creat în ani, nu vreau să intru acum în detalii de natură funcţională sau managerială, dar pot să vă spun că, după părerea mea, Institutul Cantacuzino trebuie salvat şi trebuie să funcţioneze în continuare. Cum va funcţiona, care vor fi metodele, vom vedea. Sunt hotărât să pun această problemă peste tot unde cred că s-ar putea găsi soluţii", a spus Iohannis.
Preşedintele consideră că simpla mutare a institutului de la un minister la altul nu poate să rezolve situaţia.
"Cred că simpla mutare a institutului de la un minister la altul nu poate să rezolve problema, eu cred că aici este nevoie de o decizie politică. Trebuie să ştim ce vrem cu institutul. Dacă ne lămurim ce vrem cu institutul, sunt convins că vom găsi şi soluţii", a spus el.
Întrebat dacă a discutat cu premierul pe acest subiect, preşedintele a răspuns afirmativ. "Da, am discutat că mă voi implica şi urmează să cer lămuriri suplimentare, să avem discuţii în continuare", a arătat Klaus Iohannis.
Solicitat să precizeze dacă are în vedere crearea unei comisii pentru analiza acestei probleme, preşedintele a răspuns că nu crede că este nevoie de noi comisii. "Am aflat de la conducere (a institutului - n.r.) că există o comisie interministerială care s-a înfiinţat de acum 3 sau 4 luni şi nu s-a întâlnit niciodată. Nu asta este soluţia. Dar pot să mă implic discutând cu toţi actorii şi încercând să-i pun împreună ca să caute o soluţie", a spus el.
Preşedintele a fost de asemenea întrebat dacă această problemă ar trebui să ajungă pe masa CSAT. "Este o întrebare care trebuie pusă şi la care voi căuta un răspuns. Dacă ajung la concluzia că este o problemă de interes naţional, nu voi ezita absolut deloc să pun problema în discuţia CSAT", a menţionat el.
Şeful statului a mai fost întrebat dacă vede posibilă sau oportună o finanţare de la stat.
"E cam devreme în această fază să vă spun o posibilă soluţie, dar, din ce am discutat şi ce am văzut, cel puţin o parte din activitatea Institutului, cea legată direct de sănătatea publică, trebuie finanţată sigur şi din surse publice", a spus preşedintele Iohannis.
La Institutul Cantacuzino, şeful statului a vizitat centrul de producere a vaccinului gripal, laboratorul microbiologie moleculară şi laboratorul infecţii nosocomiale şi rezistenţă la antibiotice, laboratorul de infecţii transmise prin vectori, laboratorul zoonoze şi laboratorul infecţii respiratorii virale, precum şi muzeul Institutului Cantacuzino.
Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, în contextul vizitei preşedintelui Iohannis la Institutul Cantacuzino, că situaţia unităţii este complicată, iar şeful statului a fost informat de problemele existente.
"L-am informat pe domnul preşedinte despre situţia de la Cantacuzino. E o situaţie complicată pentru că, în 2013, i-am dat ministrului de atunci, Nicolaescu (Eugen Nicolaescu, fost ministru al Sănătăţii-n.r.) banii pe care i-a solicitat, i-a cheltuit şi tot nimic n-au făcut", a afirmat Ponta.
El a precizat că a propus Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) să preia această instituţie, după ce Guvernul va şterge toate datoriile, dar reprezentanţii UMF nu au vrut.
"Ei vor să ne spună cum să facem noi, dar nu vor să facă ei. Cred că împreună o să găsim o soluţie pentru Cantacuzino, aici ţine însă de faptul că, din 2010, s-a retras autorizaţia şi sunt slabe perspective ca într-un termen foarte scurt să obţină din nou autorizaţie. Deci, între timp, tot o să băgăm bani şi n-o să producă nimic concret pentru piaţă mai repede de un an, un an şi jumătate", a mai spus Ponta.
Angajaţii Institutului Cantacuzino au protestat de mai multe ori faţă de situaţia în care se află instituţia, cerând inclusiv susţinerea şi implicarea preşedintelui Klaus Iohannis, pentru împiedicarea desfiinţării institutului.
Oamenii au protestat paşnic, pe trotuar, de-a lungul sediului institutului, agitând steguleţe naţionale şi afişând pancarte cu mesaje precum: "Sunt româncă şi protejez ce-i al ţării mele", "Milioane de ani de viaţă şi milioane de ani de sănătate, utilizând produsele Institutului Cantacuzino", "Performanţa răsplătită cu ignoranţă. Nu suntem de acord", "Nu desfiinţării Institutului Cantacuzino", "Românii au mai demonstra-o: Uniţi salvăm", "Apărăm valorile şi tradiţia. Uniţi salvăm Institutul Cantacuzino".
"Vorbim despre România lucrului bine făcut şi despre un institut care: a salvat milioane de vieţi, îşi păstrează importanţa în sănătatea publică (în prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase în cadrul programelor de sănătate publică), este implicat în învăţământul medical de înaltă calitate (studenţi şi medici), este un important centru de diagnostic microbiologic, este una dintre cele mai importante structuri de intervenţie în caz de epidemii şi atacuri bio-teroriste, de o mare importanţă pentru siguranţa naţională, are un rol esenţial în blocarea creşterii preţurilor pentru vaccinuri", se arată în petiţia transmisă preşedintelui Klaus Iohannis, semnată de angajaţi ai Institutului Cantacuzino.
Totodată, în petiţie se amintea de activitatea şi rolul institutului: "Cu peste 90 de ani de activitate, Institutul Cantacuzino poate fi considerat simbolul cercetării medicale româneşti. Aici s-au preparat seruri şi vaccinuri pentru combaterea bolilor contagioase (holeră, tuberculoză, poliomielită, tuse convulsivă etc.). Prin tradiţie, încă de la înfiinţarea institutului de către profesorul Cantacuzino şi prin decret regal (semnat în 1921 de către Regele Ferdinand I), institutul a avut patru roluri esenţiale în medicina românească: diagnostic (şi intervenţie în sănătatea publică), producţie, cercetare şi învăţământ".
La începutul lunii martie, directorul Adrian Onu a demisionat, motivând că nu a fost ajutat de autorităţi ca să "pună institutul pe linia de plutire".
Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor a analizat, pe 17 martie marţi, situaţia Institutului Cantacuzino.
Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu a declarat că doreşte găsirea unei soluţii "fără să ne minţim", arătând că Institutul Cantacuzino este într-o situaţie gravă, având datorii importante şi conturile blocate. Ţucmeanu a precizat că problemele Institutului Cantacuzino ar trebui să fie discutate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru că institutul este o marcă a României.
Institutul Cantacuzino a intrat într-un proces de auditare şi, dacă în urma acestui raport, Consiliul Concurenţei îşi dă avizul, Ministerul Finanţelor Publice nu are nicio reţinere pentru ştergerea tuturor datoriilor, a spus secretarul de stat din MFP Attila Gyorgy.
În 22 ianuarie, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept serviciu de interes economic general, însă unitatea are în continuare conturile blocate.
În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei, din cea a Ministerului Sănătăţii.
Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.
Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.
În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze, dar, la sfârşitul anului, ANM a anunţat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.
În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.
