Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a declarat, ieri, ca problemele de coruptie pe care le intampina Romania au la origine o justitie prea slaba si o administratie ineficienta, birocratica. Scheele nu a vrut sa comenteze subiectul cel mai aprins al dezbaterilor din Romania - inlocuirea Rodicai Stanoiu din functia de ministru al Justitiei - la fiecare intrebare a ziaristilor romani a ocolit, in limbaj diplomatic, raspunsul. A transmis insa, reprezentantul permanent al Uniunii Europene al Bucuresti, cateva semnale menite sa ajunga la urechile guvernantilor. Astfel, Jonathan Scheele a spus ca negocierile Romaniei cu UE pe justitie si administratie (care constituie un singur capitol) depind si de modul in care sunt adoptate legile care urmeaza sa fie armonizate cu acelea ale Uniunii. El a spus ca este vorba despre un capitol stufos si a fost intrebat daca Romania are sanse sa-l incheie in acest an. Ambasadorul UE la Bucuresti a raspuns, mai putin diplomatic - "Vom vedea. E o tinta comuna". Intr-o tradcere fara suflet si lasand la o parte limbajul dimplomatic, asta inseamna ca sunt destul de interpretabile sansele ca negocierile la acest capitol dificil sa fie incheiate in cele cateva luni care au mai ramas la dispozitie.
Problema, cel putin din perspectiva justitiei, pare sa fie destul de delicata. Asta fiindca guvernul, prin ministerul gestionat pana acum de Rodica Stanoiu, a trimis pe traseul legislativ doua legi care fac parte din asa-numita reforma judiciara. Este vorba despre legea organizarii judiciare si de statutul magistratilor. Lor ar trebui sa le urmeze o a treia, a Consiliului Superior al Magistraturii, care se afla, deocamdata, in stare de proiect. Chestiunea devine delicata in momentul in care sunt analizate cele doua legi pe care Guvernul le-a trimis deja pe traseul legislativ - ele au fost adoptate de Senat si isi asteapta randul in Camera Deputatilor. Prin aceste legi, era nevoie, la solicitarea Uniunii Europene, manifestata explicit in raportul de anul trecut, sa fie limitata interventia ministrului justitiei in soarta magistratilor, iar institutiile din domeniu sa nu mai depinda financiar de ministru. Or, acest lucru nu s-a intamplat. Opozitia, atat parlamentara, cat si cea neparlamentara, societatea civila, prin reprezentanti de seama ai ei, care au formatie juridica, au criticat aceste legi si au avertizat ca rolul ministrului justitiei nu este temperat nicicum. In acest contxt, ambasadorul Uniunii la Bucuresti a atras Guvernului atentia la modul cel mai elocvent - a spus ca UE asteapta un pachet consistent de reforma a justitiei, care sa se bucure de consensul intregii societati. Apoi, a spus ca pentru a avea garantia unei justitii viabile este nevoie ca forul de decizie al sistemului, Consiliul Superior al Magistraturii, sa fie independent. adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
