Inainte de al doilea tur al alegerilor prezidentiale, ambasadorul Uniunii Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, spunea, privind la rezultatul alegerilor parlamentare, il cataloga ca fiind bun. Cand spune asta ar in vedere structura echilibrata a forului legislativ, in care sunt in pozitii aproape egale doua forte politice. " Din multe perspective va insemna ca Parlamentul va fi important, nu cum s-a intamplat pana de curand", spune ambasadorul. Jonathan Scheele invoca situatia in care o lege a guvernului trece fara un sprijin unanim din partea partidelor reprezentate in Parlament. Or, "asta inseamna normalitate - cand o lege trece dupa ce au fost adunate parerile parlamentarilor, inclusiv ale celor din opozitie, cand exista consultari cu societatea civila" Scheele are si un exemplu - al legilor care au constituit pachetul de reformare a justitiei. Sa ne amintim ca prima data Guvernul a trimis un proiect care a starnit nmultumirea opozitiei si care nu a fost acceptat nici la Bruxelles. Apoi, la cererea Uniunii Europene, a existat o rediscutare a acestor legi, au fost acceptate amendamentele opozitiei, au existat si consultari cu societatea civila. Scheele spune ca "ceea ce a rezultat nu a fost perfect, dar a fost considerabil mai bun". De aici, si evaluarea actualei componente a Parlamentului. "Este un semn ca asa trebuie sa functioneze guvernul", este de parere reprezentantul UE la Bucuresti.
L-am intrebat daca o situatie de confruntare intre aceste doua forte politice in urmatorii ani, in conditiile, de pilda, ale unei coabitari (la data interviului nu avusese loc turul al doilea al prezidentailelor), cu posibile amenintari cu alegerile anticipate sau suspendare a presedintelui ar constitui o stavila in calea aderarii la timp a Romaniei la Uniunea Europeana. La aceasta intrebare, diplomatul mi-a raspuns in termenii de care se foloseste adesea in calitatea pe care o are "Nu comentez". Nu am insistat, insa, inainte de a-l intreba, imi spune ca indiferent de cine anume va forma guvernul, Uniunea Europeana il va respecta ca interlocutor. "Este decizia poporului roman pe cine alege si care va fi guvenul. Noi vom lucra cu orice guvern. E mai usor sa lucrezi cu teluri impartasite deopotriva de guvern, un spectru politic cat mai larg si de societatea civila".
Termenii in care Romania a incheiat negocierile au fost anuntati si toata lumea a fost de acord ca viitorul guvern va avea o sarcina dificila. O intrebare care si acum cateva zile parea o probabilitate, inainte de declaratia lui Traian Basescu, anume ce se va intampla daca Romania va cere renegocierea unor capitole, era luata in calcul de catre ambasadorul Scheele. Mi-a spus ca, dupa incheierea negocierilor, urmeaza semnarea Tratatului de aderare (o data pe care ambasadorul a mentionat-o ca fiind posibila in mai sau iunie). "Tratatul are prevederi consistente, conditii, termene. Acestea ii dau ocazia guvernului, daca nu este multumit de acestea, sa redeschida negocierile. Personal, nu cred ca guvernul va dori sa redeschida ngocierile", a spus Scheele. L-am intrebat daca in cazul redeschiderii negocierilor mai este plauzibila aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007. "Depinde de capitolele care unt repuse in discutie", spune oficialul Uniunii, care nu intra in detaliile privind capitolele concrete.
Sarcina viitorului guvern va fi insa dificila, din perspectiva aplicarii angajamentelor asumate de autoritatile care s-au aflat la putere pana acum. Acesta este un moment in care ambasadorul devine volubil. Cand vorbeste despre ce anume va avea de facut guvernul care se va forma, indiferent de culoarea politica pe care o va avea. Scheele spune ca "subiectul-cheie este pregatirea economiei pentru a face fata presiunilor de pe piata comuna europeana". O parte din lucruri s-au facut deja, spune oficialul UE, dar dupa aderare, Romania nu va mai avea, de pilda, angajati la vama sa verifice importurile care provin din Uniunea Europeana. La fel, si produsele romanesti vor ajunge pe piata europeana mai repede. Va fi mai usor pentru schimburile comerciale, dar competitia va fi si mai mare.
In toate sectoarele economiei vor fi de facut imbunatatiri, dar cea mai importanta provocare, spune ambasadorul, va fi cel mai probabil in domeniul agiculturii. Va fi si bine pentru ca produsele romanesti agriocole vor avea o deschidere mai mare pe piata europeana, pentru ca exista produse pentru care nu au mai fost acordate subventii in Europa, dar vor fi si elemente mai dificile.
"Deasupra tuturor avem problema folosirii potentialului enorm existent in agricultura romaneasca, care nu este folosit pe deplin. Si aici aici este nevoie de o reforma consistente", adauga Jonathan Scheele. El spune ca este nevoie de ferme de mica dimensiune, de exploatatii familiale, care reprezinta, dealtfel, modelul aplicat in Uniunea Europeana.
In acelasi timp este nevoie de crearea de noi locuri de munca, in zonele in care se afla un mare numar de oameni cu venituri mici sau cu venituri nesigure. Agricultura ar putea fi o solutie. Aceasta este o problema critica, reforma agriculturii, schimbarea politicilor in acest domeniu,pe care trebuie ca viitorul guvern, care se va forma pana la finele anului, sa o rezolve. Este o reforma care trebuie sa demareze si sa continue in timpul lui 2005, 2006 si pe mai departe, mai este de parere ambasadorul Uniunii. Apoi, spune ca, in cazul in care vor mai aparea ajutoare de stat si, in general, nu vor fi respectati termenii introdusi in negociere, aderarea va intarzia cu un an.
Problema este ca multe categorii social au fost obisnuite ca, atunci cand nu gasesc de lucru, cand o duc greu, sa fie ajutate de stat. Este un moment in care Scheele paraseste termenii eufemistici, ai diplomatului. "Este vorba despre o serie de angajamente pe care Romania si le-a asumat in aceasta privinta. De pilda la capitolul competitie. Este vorba in special de ajutoarele de stat, care, in urmatorii ani nu vor mai putea fi acordate in sensul pe care l-au folosit guvernele de pana acum. Asa ca reforma nu mai poate fi amanata la nesfarsit. Reforma care a fost intarziata de la inceputul anilor 90 va trebui ca acum sa fie pusa in aplicare. Este foarte important ca Romania sa nu mai esueze si sa intarzie inca un deceniu pentru a face acest tip de reforma".
Este o intarziere care nu se regaseste doar aici. Si atunci cand vine vorba despre sistemul energetic, oficialul Uniunii este transant. "Nu este suficient doar sa privatizezi in acest sector", spune ambasadorul care spune ca, tot de la inceputul anilor 90 dateaza si intarzierea in modernizarea acestui sector. "Romania nu mai poate supravietui in acest domeniu doar prin scumpirea graduala a preturilor pentru a acoperi costurile. Nu mai poate produce energie astfel, trebuie sa produca energie mult mai ieftina, iar asta nu se poate face decat modernizand intreaga industrie. Romania plateste si acum pretul pentru lipsa de reforma de la inceputul anilor 90". adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
